Preda menţionează că înţelege argumentul colegilor săi din PDL referitor la nevoia reorganizării administrative, care, pe scurt, sună aşa: trebuie să avem mai puţine judeţe pentru a diminua birocraţia, argument care susţine de altfel şi principala critică adusă proiectului USL prezentat sâmbătă.
„Birocraţia e, de bună seamă, un adversar odios pentru oricare spirit raţional. Dar ea nu e singurul duşman al unui spirit liber. Sporirea puterii e la fel de rea ca şi anchilozarea ei. Creşterea autorităţii unui organism politic asupra vieţii cetăţenilor e tot atât de condamnabilă ca şi neplăcerile pe care le aduce o structură instituţională greoaie şi leneşă, aşa cum e birocraţia, indiferent de loc şi de epocă”, adaugă eurodeputatul PDL.
El precizează că efectul politic imediat al reducerii numărului de judeţe este sporirea puterii pe plan local.
„Mai puţini şefi de judeţe înseamnă mai multă putere pentru fiecare în parte în relaţia cu cetăţenii. Deocamdată, ideea că reorganizarea aduce debirocratizare e doar o speranţă. Raţională, dar tot speranţă. Mai ales dacă ţinem seama de cultura politică dominantă în România, care e patriarhală şi înclinată spre servilism”, atenţionează Preda.
Cristian Preda explică faptul că orice reamanajare a structurii administrative aduce o modificare a arhitecturii puterii.
„O spune şi UDMR, atunci când – sub ameninţarea că va distruge majoritatea actuală – cere mai mult de 8 judeţe. Cum orice propunere a UDMR e citită în cheie etnică, şi nu pur politică, opoziţia maghiarilor nu e luată în serios. Dacă vrem să rămânem şi liberali, şi democraţi, justificând astfel numele PDL, va trebui să găsim nu doar o soluţie de negociere cu maghiarii, ci şi o modalitate de a construi un ansamblu politic în care puterea să fie limitată. În acest context, renunţarea la Senat pică foarte prost. Dacă ar fi menţinut, Senatul ar putea fi camera ce va restrânge şi modera puterea executivă locală născută în judeţe mai mari decât cele de astăzi”, consideră Preda.