„Compensaţia financiară trebuie să fie legată de gravitatea abuzului, ceea ce include o repartizare (a victimelor) în cinci categorii”, a recomandat comisia, formată din trei experţi juridici, într-un comunicat.
„Compensaţia maximă pentru categoriile unu-patru este cuprinsă între 5.000 şi 25.000 de euro. Categoria a cincea are un plafon de 100.000 de euro”, a adăugat comisia, nominalizată de Biserica Catolică olandeză, la 15 noiembrie 2010.
Comisia Lindenbergh, după numele preşedintelui acesteia, a recomandat, de asemenea, nominalizarea unei „Comisii independente”, însărcinată cu repartizarea victimelor în cele cinci categorii.
În plus, potrivit acesteia, o victimă poate fi acceptată să primească o indemnizaţie, după ce abuzurile sexuale suferite şi natura lor sunt „confirmate” de „altă instanţă”. Eventuala prescriere a unui abuz sexual nu ar urmea să joace niciun rol pentru plata unei despăgubiri, consideră aceeaşi sursă.
„Episcopii şi (ceilalţi) clerici vor studia recomandările (Comisiei Lindenbergh)”, a declarat Biserica Catolică olandeză, într-un comunicat.
O anchetă asupra presupuselor abuzuri sexuale comise de membri ai clerului catolic olandez, cerută, în martie, de Conferinţa Episcopală din Olanda şi de Conferinţa Institutelor eligioase, a fost deschisă încă de la 24 august 2010.
Comisia însărcinată cu această anchetă a primit, de la jumătatea lui martie 2010, „aproape 2.000 de semnalări de presupuse abuzuri sexuale sau fizice”, comise „din 1945 şi până în prezent”, a declarat Geert-Jan Verhoog, purtătorul de cuvânt al acestei Comisii.