Secţiile de votare şi birourile electorale ale secţiilor de votare

Birourile electorale ale secţiilor de votare sunt alcătuite dintr-un preşedinte, un locţiitor al acestuia, care sunt, de regulă, magistraţi sau jurişti, precum şi din 7 membri.

Desemnarea juriştilor se face în şedinţă publică, cu 15 zile înainte de ziua votării, de către preşedintele tribunalului în şedinţă publică anunţată cu 48 de ore înainte, prin tragere la sorţi, dintre magistraţi sau alţi jurişti existenţi în judeţ sau în municipiul Bucureşti. Lista magistraţilor care vor participa la tragerea la sorţi se întocmeşte de către preşedintele tribunalului,

iar cea a altor jurişti, de către prefect, împreună cu preşedintele tribunalului. Listele vor cuprinde un număr de persoane mai mare cu 10% decât cel necesar, acestea fiind rezervă la dispoziţia preşedintelui tribunalului, pentru înlocuirea, în cazuri deosebite, a titularilor. Gruparea în liste, în vederea tragerii la sorţi, se va face avându-se în vedere necesitatea ca locuinţele persoanelor în cauză să fie în localitatea în care îşi are sediul biroul electoral al secţiei de votare sau cât mai aproape de aceasta.

Dosarul lui Călin Georgescu pentru alegerile prezidențiale, RESPINS/Prima reacție a lui Georgescu/Ce spun liderii AUR și POT/Violențe între susținători și forțele de ordine

22:20

Fost judecător, despre respingerea lui Călin Georgescu: „Soluția nu e definitivă și poate fi atacată la CCR”

20:24

În listă vor fi trecuţi numai jurişti care nu fac parte din niciun partid politic şi din nicio organizaţie a cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care participă la alegeri şi nu sunt rude până la gradul al patrulea cu niciunul dintre candidaţi.

În cazul în care numărul juriştilor este insuficient, lista va fi completată, la propunerea prefectului cu avizul Autorităţii Electorale Permanente, cu alte persoane cu o reputaţie bună în localitate, care nu fac parte din niciun partid politic şi din nicio organizaţie a cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care participă la alegeri şi care nu sunt rude până la gradul al patrulea cu niciunul dintre candidaţi.

Lista va conţine: numele, prenumele, adresele, telefoanele şi semnăturile de acceptare ale persoanelor propuse.

Gruparea în listă a persoanelor, în vederea tragerii la sorţi, se va face avându-se în vedere necesitatea ca locuinţele acestor persoane să fie situate în apropierea sediului biroului electoral al secţiei de votare. Rezultatul tragerii la sorţi se consemnează într-un proces-verbal semnat de preşedintele tribunalului judeţean. Procesul-verbal constituie actul de învestitură.

Atât lista întocmită de preşedintele tribunalului, cât şi lista întocmită de prefect vor fi avizate de către Autoritatea Electorală Permanentă pe baza analizei experienţei anterioare ca preşedinţi şi locţiitori de preşedinţi de birou electoral de secţie de votare reieşită din analiza proceselor-verbale semnate şi predate de aceştia birourilor electorale de circumscripţie sau oficiilor electorale, după caz.

Preşedintele tribunalului va desemna pe preşedintele biroului electoral al secţiei de votare şi pe locţiitorul acestuia. În termen de 48 de ore de la desemnarea acestora, comunică biroului electoral judeţean despre aceasta.

În termen de două zile de la împlinirea termenului prevăzut, competitorii electorali sunt obligaţi să comunice la biroul electoral de circumscripţie reprezentanţii în fiecare birou electoral al secţiei de votare sub forma unei liste ce trebuie să cuprindă următoarele: numărul secţiei de votare, numele, prenumele, codul numeric personal, domiciliul sau reşedinţa, mijlocul de contact — telefon, fax, e-mail. Un competitor electoral poate avea într-un birou electoral al secţiei de votare cel mult 3 reprezentanţi.

În termen de 3 zile de la comunicarea reprezentanţilor competitorilor electorali de către aceştia, biroul electoral de circumscripţie completează, în prezenţa reprezentanţilor competitorilor electorali, birourile electorale ale secţiilor de votare cu cei 7 reprezentanţi ai acestora. Cu această ocazie se încheie câte un proces-verbal semnat de preşedintele biroului electoral de circumscripţie pentru fiecare birou al secţiei de votare. Birourile electorale ale secţiilor de votare se constituie pe data desemnării membrilor acestora. La solicitarea scrisă a reprezentanţilor competitorilor electorali li se pune la dispoziţie o copie certificată a fiecărui proces-verbal.

În termen de două zile de la încheierea termenului de completare a birourilor secţiilor de votare biroul electoral de circumscripţie comunică prin intermediul prefecţilor la fiecare primărie componenţa birourilor electorale ale secţiilor de votare aflate în raza acestora.

Reprezentanţii în birourile electorale ale secţiilor de votare ai partidelor politice, alianţelor politice, alianţelor electorale sau ai organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care participă la alegeri nu pot primi alte atribuţii decât cele prevăzute de prezentul titlu.

În cadrul localităţilor delimitarea secţiilor de votare se stabileşte de primarii comunelor, oraşelor, municipiilor sau subdiviziunilor administrativ-teritoriale ale municipiilor, împreună cu prefecţii şi cu direcţiile judeţene ale Centrului Naţional de Administrare a Bazelor de Date privind Evidenţa Persoanelor.

Numerotarea secţiilor de votare se stabileşte la nivelul fiecărei circumscripţii electorale, începând cu localitatea reşedinţă de judeţ şi continuând cu cele din municipii, celelalte oraşe şi apoi din comune în ordinea alfabetică a acestora; în municipiile cu subdiviziuni administrativ-teritoriale numerotarea se face cu respectarea ordinii acestor subdiviziuni, prevăzută de lege.

Prefecţii comunică Autorităţii Electorale Permanente, pentru înregistrarea în Registrul secţiilor de votare, delimitarea şi numerotarea secţiilor de votare de la nivelul circumscripţiei electorale.

Secţiile de votare rămân fixe, cu excepţia modificărilor ce necesită actualizarea. Modificările de orice natură, inclusiv cele intervenite în structura unităţilor administrativ-teritoriale sau în planul urbanistic al localităţilor, se comunică de îndată Autorităţii Electorale Permanente.

Secţiile de votare se organizează după cum urmează:

a) în localităţile cu populaţie de peste 1.500 de locuitori, câte o secţie de votare la 1.000 —1.500 de locuitori;

b) în localităţile cu populaţie sub 1.500 locuitori, o singură secţie de votare;

c) se pot organiza secţii de votare şi în satele sau grupele de sate cu populaţie până la 1.000 de locuitori, situate la o distanţă mai mare de 3 km faţă de sediul secţiei de votare din reşedinţa comunei.

Primarii şi secretarii comunelor, oraşelor sau municipiilor, precum şi Centrul Naţional de Administrare a Bazelor de Date privind Evidenţa Persoanelor vor asigura toate datele, informaţiile şi sprijinul necesar pentru îndeplinirea de către prefecţi a obligaţiilor prevăzute în lege

Pe lângă misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României se organizează una sau mai multe secţii de votare pentru alegătorii care au domiciliul în străinătate. În afara acestor secţii de votare pot fi organizate, cu acordul guvernului din ţara respectivă, secţii de votare şi în alte localităţi decât cele în care îşi au sediul misiunile diplomatice sau oficiile consulare. Alegătorii care au domiciliul într-un alt stat decât România îşi exercită dreptul de vot la una din secţiile de votare din acea ţară în care îşi au domiciliul.