Cetăţenii est-europeni, puţin interesaţi de alegerile pentru PE

Potrivit unui Eurobarometru efectuat în primăvară, la alegeri vor participa numai 34 la sută din cele 375 de milioane de alegători din Uniunea Europeană.

În privinţa celor zece ţări est-europene, rata de participare variază între 46 la sută în Cehia şi 13 la sută în Polonia, potrivit institutelor europene de sondare a opiniei.

Ajutată de faptul că deţine preşedinţia Uniunii Europene, Cehia reuşeşte, spre deosebire de vecinii săi, să stârnească interesul pentru acest scrutin. Dacă în 2004 rata de participare la europarlamentare a fost de 28 la sută, la alegerile din iunie aceasta s-ar putea dubla, mai mult de jumătate dintre cehi urmând să participe la vot, conform institutului STEM.

Potrivit analistului Vladimira Dvorakova, acest scrutin este considerat de "rangul al doilea", dar le permite cetăţenilor să-şi exprime nemulţumirea faţă de politica naţională. În octombrie, Cehia organizează alegeri legislative anticipate, ca urmare a demisiei Guvernului liberal condus de Mirek Topolanek din cauza unui vot de neîncredere în Parlamentul naţional, la sfârşitul lui martie.

În Polonia, numai 13 la sută din alegători intenţionează să voteze la 7 iunie, aceasta fiind cea mai scăzută rată de participare din Uniunea Europeană.

"Trebuie să le arătăm cetăţenilor polonezi că Parlamentul European decide şi în domenii foarte concrete ale vieţii lor, cum sunt preţurile curselor aeriene, ale comunicărilor telefonice sau ale Internetului", a declarat şeful diplomaţiei poloneze, Mikolaj Dowgielewicz.

Mai resemnat, Ireneusz Krzeminski, politolog la Universitatea din Varşovia, explică rata scăzută de participare prin "moştenirea comunismului" în Polonia. "În prezent, oamenii nu mai sunt obligaţi să meargă să voteze, şi nu se duc", afirmă el.

În Slovacia, unde jumătate din populaţie nu era informată despre alegeri în februarie, la vot vor participa numai 15 la sută dintre alegători, faţă de 16 la sută în 2004. În această ţară, precum în cele mai multe alte ţări din estul Europei, criza economică a afectat considerabil cheltuielile electorale.

În România, numărul numărul dezbaterilor sau al afişelor electorale este redus, deoarece "pe timp de criză nu se risipesc bani", a afirmat Cristian Preda, consilier prezidenţial şi al treilea pe lista Partidului Democrat-Liberal aflat la putere. Potrivit sondajelor, cel puţin un alegător din trei ar urma să voteze la alegerile europarlamentare.

În Ungaria, ţară puternic afectată din toamnă de recesiunea economică, rata de participare ar putea oscila în jurul procentului de 38 la sută, similar cu cel de la alegerile din 2004. Candidaţii opoziţiei de dreapta ar putea obţine 15 sau 16 din cele 22 de locuri din Parlamentul European, cu o campanie concentrată pe măsurile de austeritate întreprinse de Guvernul de tranziţie, format din tehnocraţi şi susţinut de socialişti.

În Bulgaria, alegerile europene reprezintă un test pentru scrutinul legislativ de la 5 iulie. Potrivit institutului Gallup, chiar dacă alegătorii au de şapte ori mai multă încredere în deputaţii europeni decât în cei naţionali, numai un cetăţean bulgar din trei va vota.

Cât despre ţările baltice, unde populaţia este puţin informată în legătură cu Uniunea Europeană, numai cetăţenii letoni urmează să voteze în număr mare, deoarece scrutinul coincide cu alegerile regionale şi municipale.

Rata de participare ar putea ajunge în Estonia la 30 la sută, în special datorită votului electronic, apreciat de tineri. Lituanienii nu sunt deloc entuziasmaţi deoarece nu au o imagine bună despre europarlamentari, potrivit politologului Alvydas Lukosaitis, care a menţionat că "există printre candidaţi zeci de persoane care au probleme cu justiţia".

Material realizat de Răzvan Mihalascu; razvan.mihalascu@mediafax.ro