FOCUS: Sistemul de vot uninominal, un sistem complicat, care poate duce la situaţii surpriză

Într-o situaţie similară s-ar putea afla un candidat care a obţinut, de exemplu, 47 la sută din voturile exprimate în colegiu, dar a fost surclasat de doi colegi de-ai săi de partid, care au, fiecare, 48 la sută din voturi în colegiile în care au candidat şi deci vor adjudeca înaintea sa cele două mandate care revin în circumscripţie partidului din care fac parte.

De asemenea, un candidat care a primit 49 la sută din voturile alegătorilor într-un colegiu dar a pierdut mandatul în favoarea unuia care a strâns 51 la sută din voturi în acelaşi colegiu va fi "sărit" la atribuirea de mandate în acestă etapă.

Pentru acesta rămâne şansa ca, odată atribuite toate mandatele corespunzătoare circumscripţiei, partidul să mai aibă dreptul, în urma redistribuirii, la mandate suplimentare. Astfel, numărul de mandate ce se cuvin circumscripţiei vor fi suplimentate, prin derogare de la prevederea că în fiecare colegiu se atribuie un singur mandat.

Exit-POLL alegeri federale în Germania. Victorie pentru alianţa CDU/CSU / Cine sunt pierzătorii şi câştigătorii în urma scrutinului / Reacţiile liderilor germani / Lidera AfD: „Cancelarul interimar Merz nu va rezista patru ani fără noi”

Alegeri în Germania: Datele preliminare indică un număr mai mare de alegători la urne decât în 2021

În acest fel, se poate ajunge la situaţia ca numărul parlamentarilor care reprezintă un judeţ să fie mai mare decât i se cuvenea ţinând cont de norma de reprezentare, iar un colegiu să fie reprezentat de doi parlamentari şi nu doar de unul, aşa cum prevede legea. Legea prevede că alegătorii dintr-un colegiu vor fi reprezentaţi doar de un candidat din colegiul respectiv, indiferent dacă acesta va fi ales în sistem majoritar sau proporţional, respectiv dacă va întruni majoritatea voturilor sau va primi mandat folosindu-se şi de rezultatelor obţinute de partidul său în circumscripţie.

O altă derogare de la lege se face şi în cazul candidaţilor organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale. Legea permite unui astfel de candidat să nu candideze într-un singur colegiu uninominal, ci în toate colegiile de deputat, putând astfel să strângă voturi din toate circumscripţiile electorale. Aceşti candidaţi privilegiaţi trebuie să strângă doar 10 la sută din numărul mediu de voturi valabil exprimate pe ţară pentru alegerea unui deputat, ei nu vor reprezenta în Parlament un anume colegiu, iar mandatele acestora se adaugă mandatelor calculate în funcţie de populaţia fiecărui judeţ şi a normei de reprezentare.

Astfel, indiferent de modul de atribuire a mandatelor, majoritar sau proporţional, sistemul de vot este unul uninominal, singurii a căror candidatură nu se încadrează în acest sistem fiind candidaţii din partea organizaţiilor minorităţilor naţionale.

După ce a fost adoptată, prin asumarea răspunderii de către Guvern în Parlament, Legea 35/2008 privind alegerea Camerei Deputaţilor şi Senatului, a suferit "operaţii cosmetice" succesive, o dată pentru punerea de acord cu Constituţia, şi de două ori prin ordonanţă de urgenţă, pentru a permite delimitarea unor colegii uninominale disproporţionate în ceea ce priveşte numărului de alegători şi pentru a permite candidatura înalţilor funcţionari publici fără ca aceştia să fie obligaţi să îşi dea demisia.

Contestată la cel mai înalt nivel, de preşedintele Traian Băsescu, adeptul unui uninominal majoritar, bazat pe principiul "câştigătorul ia totul", legea privind alegerile parlamentare a supravieţuit şi referendumului prin care şeful statului a încercat să impună propriul sistem electoral.

Actul normativ a trebuit să treacă, din nou, prin furcile caudine ale unei noi examinări făcute de Curtea Constituţională în ceea ce priveşte ordonanţele de modificare a legii, contestatarii susţinând că modificările făcute, în ultimul moment, de Guvern ar afecta drepturile electorale, acesta depăşindu-şi, astfel, atribuţiile.

Contestată, criticată şi completă în mai multe rânduri, Legea 35/2008 privind alegerea Camerei Deputaţilor şi Senatului va trebui, cel puţin teoretic, să ducă în Parlament pe cei mai buni dintre candidaţi. Pragul electoral stabilit pentru competitorii politici, majoritatea cerută pentru independenţi şi modul de repartizare a mandatelor în funcţie de scorurile partidelor ar putea să fie, însă, piedici în realizarea acestui obiectiv.

Sistemul uninominal, adoptat pentru prima dată după 1989, presupune o divizare a circumscripţiilor în colegii, aleşii nemaireprezentând judeţul în general, ca la alegerile anterioare, ci o subdiviziune a acestuia – respectiv colegiul în care au candidat.

Deputaţii şi senatorii "se aleg în colegii uninominale, prin scrutin uninominal, potrivit principiului reprezentării proporţionale", în cursa pentru un loc în Legislativ fiind înscrişi 2960 de candidaţi. Dintre aceştia, 2065 doresc să obţină un mandat de deputat, iar 895 un mandat de senator.