Alegeri prezidenţiale 2019. Ce măsuri propun prezidenţiabilii pentru fructificarea potenţialului economic al României

Identificate cu brio de majoritatea prezidenţiabililor, domeniile prioritare ale economiei vizate la elaborarea ofertei politice sunt transporturile, digitalizarea şi debirocratizarea administraţiei publice şi îndeosebi a ANAF, dezvoltarea agriculturii şi fructificării potenţialului economic al României, precum şi atragerea de investiţii şi energia.

Klaus Iohannis – preşedintele în exerciţiu

Programul prezidenţiabilului Klaus Iohannis, „Împreună pentru România Normală”, stabileşte liniile directoare ale parteneriatului preşedinte-guvernare PNL, în domenii precum justiţia, educaţia, dar şi economia. Programul lui Iohannis promovează sustenabilitatea finanţelor publice, eficientizarea ANAF în colectare pentru creşterea veniturilor fiscale către 30-31% pondere în PIB, precum şi recuperarea prejudiciilor din evaziune fiscală şi corupţie.

De asemenea, potrivit documentului, este necesară reluarea reformelor structurale, „indispensabile pentru creşterea potenţialului economiei noastre”, respectiv revenirea la criterii de eficienţă în guvernanţa corporativă, regândirea sistemelor administrative din perspectiva utilităţii sociale, dezvoltarea infrastructurilor fizice ale industriilor de reţea, eficienţa şi securitatea energetică şi diversificarea finanţării economiei prin piaţa de capital.

Totodată, consolidarea sectorului privat constituie un alt aspect important din programul preşedintelui, mediul privat fiind considerat „coloana vertebrală a oricărei economii de piaţă”.

„Susţinem domeniile în care România are avantaje majore faţă de alte state: industria auto este vârful de lance al competitivităţii industriale; trebuie sprijinită prin măsuri ferme de dezvoltare a infrastructurii rutiere şi feroviare, precum şi prin interconectarea învăţământului superior, a cercetării-dezvoltării cu sectorul auto şi IT&C", se mai arată în program.

Digitalizarea este o altă prioritate în domeniul economiei, dorindu-se stimularea iniţiativelor antreprenoriale şi a startup-urilor în domeniul IT&C, dezvoltarea serviciilor de e-government şi creşterea gradului de accesibilitate la internet. În sectorul energetic se promovează creşterea relevanţei pe piaţa energetică regional, încurajarea companiilor româneşti să îşi optimizeze portofoliului la nivel de regiune, nu doar pe plan local, şi punerea în posturi a unor reglementatori independenţi pentru asigurarea transparenţei şi a sustenabilităţii.

În programul lui Iohannis se mai arată că agricultura are nevoie de o abordare strategică, astfel ca mica exploataţie agricolă să devină eficientă, de acces la fonduri europene, tehnologizare şi sprijinirea marilor fermieri pentru a rămâne conectaţi la pieţele naţionale şi regionale.

Turismul trebuie transformat în vector veritabil de dezvoltare economică şi bunăstare social, mai arată documentul.

Totodată, priorităţi concrete sunt dezvoltarea infrastructurii de transport rutier, concomitent cu infrastructura feroviară, maritimă şi aeriană, integrarea efectivă a României în Spaţiul Unic de Transport European, realizarea de investiţii în inovare, digitalizarea şi eliminarea birocraţiei excesive, precum şi finalizarea şi valorificarea Proiectului BRUA şi implicit a gazelor din Marea Neagră, dar şi deschiderea unui nou coridor de transport al gazului din regiunea caspică, în special din Azerbaidjan, ca punct de intrare pentru gazul importat pe piaţa UE şi rută de aprovizionare suplimentară pentru interconexiunea BRUA.

Viorica Dăncilă – premierul demis şi candidatul PSD

Premierul demis Viorica Dăncilă nu are încă un program electoral publicat pe site-ul propriu sau al PSD, pe lângă manifestul „Pact pentru Români" prin care Dăncilă cere partidelor să dea o asigurare că nu vor tăia pensii şi salarii. Pactul vorbeşte de asemenea despre menţinerea „măsurilor de sprijinire a tinerilor întreprinzători şi micilor companii". Sprijinul acordat se referă la impozitarea diferenţiată a întreprinderilor mici şi mijlocii cu cifra de afaceri anuală mai mică de 1 milion de euro şi prin derularea anuală a programului StartUp Nation. Totodată, Dăncilă îşi asumă prin document „protejarea activităţilor (economice) independente" şi aplicarea la termen a majorărilor pentru pensii şi salarii promise anterior.

La lansarea candidaturii din 12 octombrie, candidatul PSD a vorbit totuşi despre zece principii care stau la baza programului său electoral. În domeniul economic şi social, acestea vorbesc despre incluziune socială, programe de integrare şi susţinere, redistribuirea echitabilă a prosperităţii şi a oportunităţilor, precum şi nevoia de proiecte ample de infrastructură la nivel local şi naţional.

Dan Barna – candidatul alianţei USR-PLUS

Cel mai important proiect al lui Dan Barna este revizuirea Constituţiei, astfel încât şeful statului să poată dizolva mai uşor Parlamentul pentru a convoca alegeri anticipate, prin consultare prin referendum. El mai susţine şi un rol activ pentru primul om în stat în votarea şi construcţia bugetului de stat. Pentru acest obiectiv din urmă se doreşte prezidarea obligatorie de către preşedinte a şedinţelor de guvern în care se dezbate şi aprobă bugetul ţării.

În planul măsurilor economice, Barna sprijină o dezvoltare economică durabilă în acord cu acordul pentru climat de la Paris. În acest sens spune că va sprijini măsurile de dezvoltare economică care reduc emisiile de carbon, încurajează economia circulară şi stimulează investițiile în energie curată. Un exemplu dat de Barna de companii din economia circulară sunt cele care se ocupă cu colectarea şi reciclarea deşeurilor electrice şi electrocasnice.

Concret, candidatul USR are şase obiective majore de politică economică, începând cu reducerea taxelor pe salariul minim şi chiar eliminarea lor pentru tineri, pe o perioadă nedefinită de timp, responsabilitate fiscală şi o administrare mai eficientă a taxării.

Dan Barna nu a făcut, până în prezent, declaraţii publice despre poziţia sa cu privire la menţinerea sau înlocuirea cotei unice de impozitare, iar detalii asupra acestei teme nu apar nici în programul publicat pe site-ul de campanie.

Alte măsuri economice vizate de Barna sunt debirocratizarea activităţii economice prin susţinerea unei legislaţii moderne pentru IMM-uri, digitalizarea economiei şi a statului şi impulsionarea inovării. El se declară în favoarea exploatărilor de gaze din Marea Neagră şi în general în favoarea valorificării resurselor ţării.

Un viitor preşedinte Barna ar avea o poziţie favorabilă aderării al zona euro şi s-ar asigura „de existenţa unui dialog eficient şi în interesul cetățenilor între BNR, Guvern și partenerii sociali privind armonizarea politicii monetare cu cea fiscală”.

În privinţa sectorului energetic, programul politic al lui Barna presupune susţinerea unui cost rezonabil pentru consumatorii casnici şi cei industriali al tranziţiei energetice la energia curată. În ceea ce priveşte comunităţile de mineri, în contextul decarbonizării, el vorbeşte despre oferirea de alternative acestora. Barna este un susţinător al decăpușării companiilor de stat din sectorul energiei și al finalizării rapide a proiectelor de interconectare regională din domeniile gazelor naturale și de electricitate.

În domeniul transporturilor, Barna consideră construcţia de autostrăzi drept prioritatea absolută, pentru conectarea provinciilor istorice. În același timp, candidatul notează în programul său că politica investițională a României trebuie să fie predictibilă și realistă față de resursele disponibile, prin alegerea acelor soluții tehnice care maximizează beneficiul. Un alt proiect este modernizarea căilor ferate.

Obiectivul de finanțare al rețelelor rutiere și feroviare - întreținere, reparații capitale și investiții - trebuie să fie de 1% PIB în medie pe următorii 10 ani, potrivit lui Dan Barna, care de asemenea sprijină acordarea a 6% din PIB pentru sănătate.

Mircea Diaconu – candidatul Pro România şi ALDE

Candidatul Pro România şi ALDE, Mircea Diaconu, consideră că Romînia are nevoie de creşterea influenţei companiilor româneşti în economie, companii care sunt însă dependente de accesul la creditare încă restrictive.

„Este clar că antreprenorii români au nevoie de o bancă cu capital de stat care să rişte, împreună cu ei, începuturile unor noi afaceri. În acest context, este nevoie de o schimbare în abordarea politicilor publice care să încurajeze creditarea prin formularea de priorităţi. România are nevoie de o nouă politică industrială bazată pe refacerea, consolidarea şi dezvoltarea lanţurilor valorice alături de o politică energetică durabilă”, scrie în manifestul politic al lui Diaconu.

În privinţa sectorului energetic, candidatul spune că va sprijini demersurile României de a deveni hub regional de gaze şi că va susţine dezvoltarea de noi capacităţi de producţie şi modernizarea mecanismelor de producţie, transport şi distribuţie a energiei.

În materie de transporturi, priorităţile lui Mircea Diaconu sunt modernizarea, dezvoltarea şi reorganizarea reţelei naţionale de transport feroviar, rutier, aerian şi fluvial şi infrastructura pentru transportul mărfurilor, acestea pentru transformarea României într-un nod european de transport. Programul lui Diaconu menţionează şi construirea sau modernizarea podurilor peste Dunăre (Brăila-Măcin, Giurgiu-Ruse) şi modernizarea porturilor dunărene şi maritime, în condiţiile valorificării proiectului economic al transportului pe Dunăre şi pe canalele navigabile.

Totodată, creşterea producţiei agricole şi a randamentului agricol sunt obiective de interes national pentru candidat, care doreşte ca acest sector să reprezinte o pondere mai ridicată din PIB pe viitor.

„Prima prioritate a politicii agricole este finalizarea lucrărilor de cadastru utilizând fonduri publice, a doua prioritate este infrastructura, iar a treia prioritate a politicii agricole este industrializarea”, potrivit programului candidatului.

Theodor Paleologu – PMP

Theodor Paleologu, „Preşedinte(le) – învăţător”, propune românilor asigurarea echilibrului macroeconomic prin menţinerea deficitului bugetar sub 3% până în 2024 şi utilizarea prioritară a fondurilor europene şi creditelor pentru investiţiile în infrastructură şi pentru digitalizarea şi automatizarea sistemelor din administraţia publică, în special a ANAF. Paleologu mai prevede în programul său de candidat la alegerile prezidenţiale ca România să îndeplinească criteriile pentru trecerea la moneda Euro la finalul mandatului său.

Acesta mai menţionează printre măsuri dezvoltarea unui program „de urgenţă” pentru utilizarea fondurilor europene şi a creditelor pe termen lung provenind de la Banca Europeană de Investiţii pentru investiţiile în autostrăzi, în infrastructura feroviară, portuară şi aviatică.

De asemenea, Paleologu îşi propune să contribuie la digitalizarea sistemelor administraţiei publice, în special ale ANAF. În programul său se arată: „Dezvoltarea unui program de urgenţă pentru utilizarea prioritară a fondurilor europene şi a expertizei tehnologice din sectorul privat pentru digitalizarea şi automatizarea sistemelor de administraţie publică şi pentru interconectarea bazelor de date. Reluarea programului de creditare al Băncii Mondiale acordat pentru modernizarea ANAF”.

Theodor Paleologu mai prevede şi creşterea procentului din PIB alocat pentru apărare la 2,5%. „Creşterea treptată la 2,5% din PIB a bugetului destinat armatei pentru dotarea cu armament performant şi organizarea unui minim antrenament civic, militar şi de prim ajutor pentru situaţii de criză”, propune prezidenţiabilul.

Kelemen Hunor - UDMR

Kelemen Hunor s-a înscris în competiţia pentru Cotroceni sub sloganul de campanie „Respect pentru toţi”. La desemnarea sa în forurile statutare ale Uniunii, pe 30 august, Kelemen Hunor afirma că întotdeauna UDMR a avut candidat la Preşedinţia României, lucru care reprezintă „o chestiune de onoare”.

Printre măsurile economice susţinute de Hunor se numără realizarea de autostrăzi şi refacerea funcţionalităţii căii ferate. În ceea ce priveşte bugetul pe 2020, Hunor a precizat recent că pentru educaţie trebuie să fie o alocaţie bugetară de 6% din PIB, „fără discuţii”. Hunor este un susţinător al atragerii companiilor străine mari printr-un cadru fiscal special, pe modelul irlandez.

Alexandru Cumpănaşu – independent

Printre planurile candidatului independent Alexandru Cumpănaşu se numără dezvoltarea şi modernizarea României prin dezvoltarea agriculturii ca principala ramură economică, stabilirea turismului ca prioritate naţională de dezvoltare, încurajarea şi promovarea sectorului IT&C, susţinerea sectorului de cercetare – dezvoltare – inovare, precum şi promovarea digitalizării administraţiei publice şi a ANAF. Se are în vedere şi dezvoltarea unui program de înfiinţare de companii în România de către cei plecaţi în străinătate.

Cumpănaşu doreşte interzicerea împrumutării Guvernului de pe pieţe interne sau externe fără prezentarea publică cu cel puţin 30 de zile înainte a condiţiilor de împrumut şi a băncilor/instituţiilor financiare, precum şi oferirea unui cadru preferenţial de dezvoltare pentru companiile cu capital autohton şi interzicerea repatrierii integrale a profitului de către companiile cu capital străin.

Alte măsuri prevăd transformarea CEC Bank în Banca Românească de Stat pentru oferirea de împrumuturi guvernamentală, interzicerea oricăror tranzacţii către paradisuri fiscale şi fonduri de investiţii externe, recuperarea datoriilor externe istorice ale României şi recâştigarea pieţelor economice din Orientul Mijlociu, Nordul Africii sau Orientul Înderpărtat.

Ramona Ioana Bruynseels - candidatul Partidului Puterii Umaniste

Ramona Ioana Bruynseels vizează menţinerea stabilităţii şi predictibilităţii fiscale şi majorarea investiţiilor prin atragerea de noi investiţii străine şi autohtone, realizarea infrastructurii naţionale şi modernizarea celei existente, precum şi oferirea unui acces facil la resursele energetice ale ţării şi interconectarea infrastructurii de transport.

Pentru infrastructură, candidatul spune că va condiţiona promulgarea legii bugetului de alocarea a minim 1,5% din PIB pentru infrastructura mare şi va face eforturi pentru o reglementare nouă în materia achiziţiilor publice în domeniul infrastructurii mari astfel încât dosarele de achiziţie pentru acest tip de lucrări să se realizeze în formă exclusiv electronică şi să permită o scurtare semnificativă a termenelor de judecare a contestaţiilor şi implicit de încheiere a contractelor.

Pentru energie, Bruynseels va susţine finalizarea reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă, investiţiile în producţia de energie din surse regenerabile şi aplicarea de către statul român a unei redevenţe unice de 33% din preţul de valorificare a resurselor energetice.

Viorel Cataramă

Candidatul Dreptei Liberale Viorel Cataramă are un program politic eminamente economic, care prevede anularea ajutoarelor sociale pentru persoanele apte de muncă şi stabilirea pensiei minime la 1.000 lei, pentru a încuraja componentei private în sistemul de pensii.

Cataramă propune eliminarea privilegiilor „aristocraţiei bugetare”, prin concedierea a cel puţin 25% dintre angajaţi, prin desfiinţarea instituţiilor şi posturilor inutile create pentru clientela politică. În schimb acesta propune promovarea meritocraţiei în administraţia publică şi eliminarea oricărei forme de nepotism.

Susţinerea puternică a sectorului privat autohton se numără printre priorităţile lui Viorel Cataramă, care vrea ca salariul minim să fie stabilit în urma negocierilor între patronate şi sindicate. Politica sa economică presupune încurajarea producţiei şi serviciilor naţionale, stimularea exporturilor şi descurajarea importurilor, respectiv ajularea impozitului pentru profitul direcţionat către creşterea salariilor din sectorul privat.

El susţine menţinerea cotei unice la 10% şi un TVA bazat pe taxare inversă, precum şi reducerea impozitării muncii cu 5%.

Cătălin Ivan – fost europarlamentar PSD

Cătălin Ivan candidează cu sprijinul Partidului Alternativa pentru Demnitate Naţională (ADN), formaţiune înfiinţată după ce a părăsit PSD în urma unui conflict cu fostul lider Liviu Dragnea.

Ivan are o campanie axată mai mult pe mesaje ce ţin de demnitate şi valorile fundamentale ale românilor, respectiv tradiţiile şi cultura ce trebuie transmise mai departe generaţiei tinere, şi mai puţin pe politici economice.

Asemeni lui Ivan, programele economice ale candidaţilor Bogdan Stanoevici, John Ion Banu, Ninel Peia şi Sebastian-Constantin Popescu sunt inexistente sau nu foarte detaliate.