#vreaupresedinte. Campania electorală pentru prezidenţiale începe sâmbătă. Ce reguli trebuie să respecte candidaţii

Campania electorală începe cu 30 de zile înainte de data alegerilor şi anume sâmbătă, 12 octombrie.

Potrivit Legii 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, republicată şi intrată în vigoare pe 28 iulie 2019, candidaţii la prezidenţiale au dreptul în această perioadă să organizeze mitinguri, marşuri sau adunări şi să îşi exprime liber opiniile.

„În campania electorală candidaţii şi, după caz, partidele politice, alianţele politice şi alianţele electorale, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care i-au propus, precum şi cetăţenii au dreptul să îşi exprime opiniile în mod liber şi fără nicio discriminare, prin mitinguri, adunări, marşuri, precum şi prin intermediul mass-mediei. Organizarea mitingurilor, adunărilor şi marşurilor se poate face numai cu autorizările prevăzute de legislaţia în vigoare”, conform actului normativ.

De asemenea, în perioada campaniei electorale, primarii asigură candidaţilor şi formaţiunilor politice care i-au propus, în mod nediscriminatoriu, spaţii corespunzătoare pentru a se întâlni cu alegătorii. În ziua votării este interzisă şi prezentarea sondajelor realizate la ieşirea de la urne, înainte de încheierea votării.

Afişajele electorale trebuie să fie puse în locuri publice frecventate de cetăţeni, fără a deranja circulaţia pe drumurile publice şi celelalte activităţi din localităţi. Afişele sunt permise în alte locuri numai cu acordul scris al proprietarilor şi cu luarea măsurilor de asigurare a siguranţei cetăţenilor.

Este interzisă utilizarea de către un candidat a locurilor speciale pentru afişaj electoral, astfel încât să împiedice folosirea acestora de către un alt candidat. Pe un panou electoral fiecare candidat poate aplica un singur afiş electoral.

O altă prevedere legislativă interzice afişele electorale care combină culorile într-o succesiune care reproduce drapelul României sau al altui stat.

„Se interzice afişajul în scop electoral prin aplicarea pe pereţii sau pilonii de susţinere a podurilor, tunelurilor, viaductelor, pe indicatoarele rutiere, panourile de orientare şi informare rutieră, precum şi pe sistemele electronice de reglementare a circulaţiei. Activităţile de propagandă electorală nu pot afecta în niciun fel spaţiile verzi, rezervaţiile naturale şi zonele protejate ecologic”, mai arată legea mai sus menţionată.

Este interzisă campania în unităţile militare, de învăţământ şi penitenciare

Totodată, textul legii care reglementează campania electorală interzice folosirea minorilor sub 16 ani pentru distribuirea sau amplasarea de materiale de propagandă electorală.

Primarii, cu ajutorul poliţiei sau jandarmeriei, este obligat să asigure integritatea panourilor, afişelor electorale şi a altor materiale electorale amplasate în locuri autorizate. De asemenea, primarii pot aproba instalarea pe domeniul public a unor amenajări provizorii, precum corturile electorale, pentru distribuirea materialelor de propagandă, dacă prin amplasarea lor nu este restricţionată circulaţia rutieră sau pietonală.

Potrivit legii, acţiunile de campanie electorală de orice tip sunt interzise în unităţile militare, în unităţile de învăţământ, în timpul programului de învăţământ, în sediile reprezentanţelor diplomatice, precum şi în penitenciare.

Care sunt reglementările în audiovizual, pe durata campaniei electorale

Candidaţii sunt obligaţi să solicite, până la data începerii campaniei electorale, conducerii serviciilor publice de radio şi televiziune acordarea timpilor de antenă. Accesul candidaţilor la serviciile publice şi private de radio şi televiziune este gratuit.

Conform legii, campania electorală, prin serviciile de programe audiovizuale, publice şi private, trebuie să servească următoarelor interese generale:

- ale electoratului - de a primi informaţii corecte, astfel încât să îşi poată exercita dreptul de vot în cunoştinţă de cauză;

- ale candidaţilor şi partidelor politice, alianţelor politice, alianţelor electorale, organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care îi susţin - de a se face cunoscuţi şi de a-şi
prezenta platformele, programele politice şi ofertele electorale;

- ale radiodifuzorilor - de a-şi exercita drepturile şi responsabilităţile care decurg din profesiunea de jurnalist.

„Radiodifuzorii publici şi privaţi sunt obligaţi să asigure, în cadrul serviciilor de programe audiovizuale, desfăşurarea unei campanii electorale echitabile, echilibrate şi corecte pentru toţi candidaţii şi toate partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care îi susţin”, potrivit sursei citate.
Posturile private de radio şi televiziune vor oferi candidaţilor timpi de antenă proporţionali cu cei practicaţi de posturile publice, în caz contrar acestea vor fi sancţionate prin decizii stabilite de Consiliul Naţional al Audiovizualului (CNA).

Conform legii, este interzisă introducerea spoturilor publicitare electorale în alte emisiuni decât cele electorale. Regulile de desfăşurare prin intermediul serviciilor de programe audiovizuale a campaniei electorale pentru prezidenţiale sunt stabilite de CNA.

Campania se încheie pe 9 noiembrie. Dacă este un al doilea tur, ea se termină pe 15 noiembrie

Campania electorală se încheie în dimineaţa zilei de sâmbătă de dinaintea datei prezidenţialelor, la ora 7.00, respectiv în data de 9 noiembrie. În cazul în care are loc un al doilea tur de alegeri, campania electorală începe pe 15 noiembrie şi se încheie pe 23 noiembrie, la ora 7.00.

După încheierea campaniei electorale este interzisă difuzarea mesajelor electorale în format audio, vizual sau mixt pe ecrane digitale amplasate în locuri publice ori private, precum şi prin intermediul unor vehicule special amenajate.

De asemenea, cu 48 de ore înainte de ziua votării este interzisă prezentarea de sondaje de opinie, televoturi sau anchete cu conţinut electoral făcute pe stradă.
Birourile electorale veghează la corecta desfăşurare a campaniei electorale, soluţionând, prin decizii, plângerile cu privire la campania electorală. Deciziile se aduc la cunoştinţa publică prin afişare la loc vizibil la sediul biroului electoral emitent.

Dacă birourile electorale consideră, cu ocazia soluţionării plângerii, că este necesară luarea unor măsuri administrative sau aplicarea unor sancţiuni contravenţionale ori penale, sesizează autorităţile competente.

Cu ce mesaje se prezintă candidaţii la prezidenţialele din noiembrie

Conform legislaţiei electorale, preşedintele în funcţie poate participa la campania prezidenţială a partidului politic sau a alianţei politice care l-a propus sau îi susţine candidatura.

Aflat în cursa pentru un al doilea mandat, mesajul electoral al preşedintelui în funcţie, Klaus Iohannis, sprijinit de PNL, este: „Pentru o Românie normală”.

Mesajul liderului PSD Viorica Dăncilă la alegerile prezidenţiale este: „Luptăm pentru fiecare român”.

„Fericiţi în România” este sloganul preşedintelui USR Dan Barna, prezidenţiabilul Alianţei USR - PLUS.

Mircea Diaconu, candidatul independent susţinut de alianţa electorală dintre ALDE şi Pro România, numită alianţa „Un Om”, are mesajul electoral: „Cu bună credinţă”.

Ramona Ioana Bruynseels, candidat independent la alegeri din partea Partidului Puterii Umaniste (social-liberal), se promovează prin sloganul: „Ramona Ioana Preşedinte”.

Mesajul lui Theodor Paleologu, candidat independent susţinut de PMP la aceste alegeri, este: „Respect. Educaţie. Performanţă”.

Totodată, liderul UDMR Kelemen Hunor candidează cu un mesaj vizual prin care ultimele două litere din numele său sunt întoarse pentru a se citi „RO”.

Cătălin Ivan, candidatul partidului Alternativa pentru Demnitate Naţională, se prezintă sloganul: „Ivan '24/ Cătălin Ivan-Preşedinte pentru români”.

Candidatul independent Alexandru Cumpănaşu a conceput mesajul: „România fără clanuri”.

Bogdan Stanoevici, de asemenea candidat independent în cursa pentru Cotroceni, a lansat mesajul: „România, din nou acasă”.

Votul în Diaspora

Campania electorală se poate desfăşura în alt stat decât România numai cu respectarea legislaţiei în vigoare a statului respectiv.

Cetăţenii români care în ziua alegerilor se află în străinătate, indiferent de motivul prezenţei acestora pe teritoriul străin pot vota la orice secţie de votare organizată în străinătate, prin înregistrarea în listele electorale suplimentare. Acestea sunt generate în format electronic, automat, pe baza datelor înregistrate în Sistemul informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal (SIMPV). În cazul în care sistemul nu va funcţiona, listele vor fi întocmite pe hârtie.

Românii din străinătate pot vota şi prin corespondenţă. Pentru această procedură s-au înregistrat 41.003 alegători, iar 38.944 s-au preînregistrat pentru votul la secţiile din afara graniţelor României.
Votul la secţiile din străinătate se desfăşoară pe parcursul zilelor de vineri şi sâmbătă imediat anterioare zilei votării. Astfel, la primul tur de scrutin românii din diaspora vor vota între 8 şi 10 noiembrie, iar la al doilea tur între 22 şi 24 noiembrie.

Prin urmare, votul în diaspora se va desfăşura vineri, 8 / 22 noiembrie, între orele 12-21, sâmbătă, 9 / 23 noiembrie, între orele 7.00 - 21.00 şi duminică, 10 / 24 noiembrie, între orele 7.00 - 21.00.
Pentru toate cele trei zile de votare, la ambele tururi de scrutin, există posibilitatea de prelungire până la ora 23.59 pentru alegătorii care se află la sediul secţiei de vot la ora 21.00, precum şi pentru cei care se află la rând în afara sediului secţiei.