#vreaupreşedinte Ce îl recomandă pe Dan Barna pentru un mandat la Palatul Cotroceni

Candidatul USR-PLUS Dan Ilie Barna are 44 de ani, s-a născut la Sibiu, şi a urmat cursurile Facultăţii de Drept şi un master în Management, apoi a urmat o carieră în consultanţă.

Este considerat un „om nou”, pentru că a intrat în politică recent.

Activitatea de politician

Dan Barna a fost ales în decembrie 2016 deputat USR de Sibiu. În Camera Deputaţilor, acesta deţine funcţia de vicepreşedinte al Comisiei pentru politică externă şi membru în Comisia pentru afaceri europene.

El a fost membru al Guvernului Cioloş, unde a deţinut funcţia de secretar de stat la Ministerul Fondurilor Europene, în mai 2016.

La congresul din octombrie 2017, Dan Barna a fost ales preşedintele USR cu 127 de voturi din totalul de 191 valabil exprimate. Anterior, acesta deţinuse funcţia de vicepreşedinte al partidului, apoi purtător de cuvânt.

Alianţa USR cu PLUS

În 2 februarie 2019, USR s-a aliat cu Partidul Libertate, Unitate şi Solidaritate (PLUS), condus de fostul premier Dacian Cioloş, pentru a candida împreună la alegerile europarlamentare din 2019.

Dacian Cioloş, preşedintele PLUS, numea alianţa „principala forţă de Opoziţie” a guvernului PSD.

Cu ce s-a diferenţiat Dan Barna în ultimul an

Românii din Diaspora

Dan Barna şi-a bazat activitatea în jurul românilor din Diaspora, afirmând că obiectivul său major, ca prezidenţiabil, este oprirea migraţiei românilor şi influenţarea măsurilor guvernamentale, care să-i determine pe cei aflaţi în diaspora să se întoarcă acasă.

Şi românii din Diaspora au reacţionat pozitiv la programul liderului USR, dovada fiind alegerile europarlamentare din 26 mai 2019, când 44% dintre românii din străinătate au votat Alianţa.

Preşedintele USR a câştigat multă notorietate, anul acesta, în rândul tinerilor. Multe dintre mesajele acestuia li se adresează, declarând în nenumărate rânduri, că doreşte să transforme România într-o ţară din care tinerii să nu mai dorească să plece, iar multe dintre afirmaţiile sale despre viitorul tinerilor în ţară se învârt în jurul ideii de antreprenoriat.

În septembrie 2019, a iniţiat un proiect legislativ care prevede instituirea unui program pentru perioada 1 ianuarie 2020-31 decembrie 2030, prin care românii care se întorc în ţară, să fie scutiţi de plata impozitului pe venit, în anumite condiţii.

Demersuri pentru „Fără penali în funcţii publice”

După ce USR a făcut demersuri, în anul 2018, pentru strângerea de semnături pentru iniţiativa „Fără penali în funcţii publice” şi depunerea acesteia în Parlament, anul acesta, parlamentarii USR, în frunte cu Dan Barna, au reuşit să treacă iniţiativa de Curtea Constituţională, urmând să fie dezbătută în forurile legislative.

Dan Barna îşi menţine poziţia de a legifera această iniţiativă cetăţeneacă, aceasta fiind chiar una dintre condiţiile impuse de USR pentru susţinerea noului guvern.

Ce i se reproşează prezidenţiabilului USR-PLUS

Un cetăţean i-a atras atenţia prezidenţiabilului că este „prea fricos” pentru că nu intră la guvernare. „Noi, poporul, când o să contăm pentru politicieni? Contează numai calculele dumneavoastră? (...) Eu v-am susţinut. Eu nu am nimic cu USR-ul, dar dumneavoastră sunteţi prea fricos, domnule Barna!”, a spus ieşeanul.

Reproşuri cu privire la activităţile întreprinse

Rise Project a publicat un articol în care acuză firma lui Dan Barna că multe proiecte au eşuat, iar pe liderul USR, că ar fi ”supervizorul senin al unor fraude şi conflicte de interese cu fonduri UE”.

În replică, prezidenţiabilul a afirmat că este vorba de jocuri de campanie.

Tensiuni între liderul USR şi membrii propriului partid

În noiembrie 2018, 100 de membri USR au semnat o scrisoare prin care îi transmiteau preşedintelui de partid că ar fi avut alte aşteptări, să fie echidistant în ceea ce priveşte alegerile interne, pentru europarlamentare.

Alte conflicte interne s-au născut între acesta şi Cosette Chichirău pentru şefia partidului.

Campania electorală a început cu 30 de zile înainte de data alegerilor şi anume pe 12 octombrie. Ea se încheie în dimineaţa zilei de sâmbătă de dinaintea datei prezidenţialelor, la ora 7.00, respectiv în data de 9 noiembrie.

Mandatul Preşedintelui României este de cinci ani, iar pe 10 noiembrie va avea loc votul în ţară la prezidenţiale, între orele 07.00 şi 21.00. Al doilea tur de scrutin a fost programat să aibă loc pe 24 noiembrie, în acelaşi interval orar.

Cât despre votul în secţiile din străinătate se desfăşoară pe parcursul zilelor de vineri şi sâmbătă imediat anterioare zilei votării. Astfel, la primul tur de scrutin românii din Diaspora vor vota între 8 şi 10 noiembrie, iar la al doilea tur între 22 şi 24 noiembrie.