#vreaupresedinte. Ce o recomandă pe Viorica Dăncilă pentru un mandat la Palatul Cotroceni

Născută din Roşiorii de Vede, Viorica Dăncilă era profesoară la Liceul din Videle în timpul Revoluţiei din 1989. A intrat în politică în 1996, când s-a înscris în PSD. În 2015, a fost aleasă şefa Organizaţiei Femeilor Social Democrate.

Cum a ajuns Viorica Dăncilă prim-ministru

Viorica Dăncilă a ajuns în fruntea guvernului după ce Mihai Tudose a fost forţat să demisioneze din funcţia de prim ministru, în urma disputelor cu Liviu Dragnea. Dăncilă devenea, în ianuarie 2018, cea de-al treilea social-democrat nominalizat să devină premierul României în decurs de câteva luni.

Potrivit lui Dragnea, Dăncilă era “o femeie civilizată, neconflcituală, deosebit de comunicativă”, care “nu s-a dezis niciodată de iniţiativele noastre de îmbunănăţire a legilor justiţiei”.

„Dacă colegii au avut încredere în mine, trebuie să nu-i dezamăgesc”, a spus Viorica Dăncilă.

Invocând Constituţia, deciziile Curţii Constituţionale şi "aritmetica parlamentară", preşedintele României a acceptat cea de-a treia propunere a PSD pentru funcţia de prim-ministru.

”În primul rând, această decizie trebuie să fie conformă cu Constituţia şi cu deciziile Curţii Constituţionale în materie de desemnare. Şi aici argumentul cel mai puternic este aritmetica parlamentară. În Parlament, după consultări, îmi este foarte clar – PSD dispune de o majoritate. Şi atunci, cântărind toate argumentele, ţinând cont de situaţia concretă din Parlament, am decis să dau PSD încă o şansă şi să desemnez persoana propusă de PSD, pe doamna Dăncilă”, a declarat pe 17 ianuarie 2018 Klaus Iohannis, într-o declaraţie de presă susţinută la Palatul Cotroceni.

Ascensiunea politică

Iniţial, Viorica Dăncilă lăsa să se înţeleagă că nu are aspiraţii pe linie de partid. Ea declara că nu va candida la nicio funcţie de conducere la Congresul extraordinar al PSD din luna martie, afirmând că funcţia de premier îi ocupă mult timp şi că era deja preşedintele Organizaţiei de Femei, funcţie care îi permitea să fie membru BPN.

Ulterior, cu susţinerea lui Liviu Dragnea, Viorica Dăncilă a fost aleasă în funcţia de preşedinte executiv al partidului.

Dăncilă ar fi acceptat, chiar, să întărească relaţia cu preşedintele de atunci al PSD. În luna martie 2018, Viorica Dăncilă afirma că ar accepta să-i fie naşă de cununie liderului PSD, Liviu Dragnea, dacă i-ar cere acest lucru, afirmând că partenera acestuia de viaţă, Irina Tănase, este ”o fată deosebită”.

”Sigur că da (că aş accepta să-l cunun - n.r.). De ce aş spune nu? Da, (Irina Tănase – n.r.) a venit la congres. Mi se pare un act de normalitate. Nu neg faptul că că o cunosc pe domnişoara Tănase. O cunosc pe Irina, este un om deosebit, este o fată deosebită”, a declarat la Antena 3 Viorica Dăncilă.

Ruptura de Dragnea

Ruptura dintre Dăncilă şi şeful ei de partid, Liviu Dragnea, a intervenit cănd a refuzat să emită ordonanţe de urgenţă în Justiţie. De altfel, Viorica Dăncilă a spus că nu a primit un astfel de proiect, dar că oricum l-ar fi respins. Ea a mai amintit şi de ”insistenţele lui Liviu Dragnea” referitoare la acest subiect. Viorica Dăncilă a acuzat şi ”izolarea în Palatul Victoria” la care a fost supusă din partea lui Dragnea.

Lansarea Vioricăi Dăncilă ca lider de partid a avut loc imediat după alegerile europarlamentare, după ce, pe 27 mai Liviu Dragnea a fost a fost condamnat la închisoare de 3 ani şi 6 luni cu executare, în dosarul angajărilor fictive de la Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (D.G.A.S.P.C.) Teleorman. Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a fost definitivă, fiind a doua condamnare definitivă a lui Dragnea după cea de la referendum.

Premierul Viorica Dăncilă a convocat Biroul Permanent Naţional şi Comitetul Executiv, pentru a doua zi.

"Am convocat o parte din liderii PSD din miniştri guvernului pentru a decide împreună în aceste momente importante pentru PSD. Indiferent de sentimentele faţă de Liviu Dragnea vă daţi seama că pentru PSD condamnarea preşedintelui în funcţie reprezintă un moment dificil aşa cum a reprezentat pentru orice partid. Uman vorbind este o dramă atât pentru el ca persoană cât şi pentru familia lui, iar în calitate de colegi de partid suntem alături de dumnealui şi de familia sa, evident este un moment dificil. Vreau să precizez că nu vom comenta în nici un fel decizia instanţei de judecată pronunţată astăzi", a afirmat Viorica Dăncilă, într-o declaraţie de presă la sediul PSD.

Pe 29 iunie, în cadrul unui congres extraordinar, Dăncilă a fost aleasă la şefia PSD.

La sfârşitul lunii august, ea a fost desemnată drept candidatul social-democraţilor la alegerile prezidenţiale. Întrebată în timpul unui interviu la Adevărul dacă, în cazul în care ar ajunge preşedintele României, l-ar graţia pe fostul lider al PSD, Viorica Dăncilă a răspuns: „Doamne fereşte!”.

Ziua în care Cabinetul Dăncilă a căzut

Încrederea în Guvernul Dăncilă a fost retrasă prin adoptarea moţiuni de cenzură, în plenul reunit de joi al Parlamentului. Klaus Iohannis a avut, vineri, consultări cu partidele în vederea formării unui nou Guvern. Şeful statului a spus că marţi, cel târziu, va anunţa desemnarea noului premier. PNL a decis în urmă cu câteva luni ca Ludovic Orban să fie propunerea de prim-ministru.

Mandatul de premier al Vioricăi Dăncilă a fost marcat de unele gafe diplomatice, printre care anunţul că România îşi va muta ambasada de la Tel Aviv la Ierusalim, de protocol sau de exprimare.

Campania electorală a început cu 30 de zile înainte de data alegerilor şi anume pe 12 octombrie. Ea se încheie în dimineaţa zilei de sâmbătă de dinaintea datei prezidenţialelor, la ora 7.00, respectiv în data de 9 noiembrie.

Mandatul Preşedintelui României este de cinci ani, iar pe 10 noiembrie va avea loc votul în ţară la prezidenţiale, între orele 07.00 şi 21.00. Al doilea tur de scrutin a fost programat să aibă loc pe 24 noiembrie, în acelaşi interval orar.

Cât despre votul în secţiile din străinătate se desfăşoară pe parcursul zilelor de vineri şi sâmbătă imediat anterioare zilei votării. Astfel, la primul tur de scrutin românii din Diaspora vor vota între 8 şi 10 noiembrie, iar la al doilea tur între 22 şi 24 noiembrie.