Asa Kasher este un cunoscut filosof şi lingvist, profesor la Universitatea Tel Aviv. El a contribuit decisiv la redactarea Codului Etic al Tzahal (acronimul armatei israeliene).
Au trecut patru zile de la alegerile din Israel, iar preşedintele Statelor Unite tot n-a sunat să felicite învingătorul. (Klaus Iohannis l-a sunat alaltăieri pe Netanyahu, liderul alianţei care a câştigat scrutinul. La lentoarea proverbială a personajului de la Bucureşti, putem spune că s-a mişcat fulgerător).
Conform exit poll-ului şi după numărarea a 87 la sută din voturi, e cert: la Ierusalim se vor instala, în urma scrutinului de ieri, cel mai de extremă dreapta Knesset (Parlament) şi cel mai de extremă dreapta Guvern din istoria de 74 de ani a Israelului.
S-a spus o lungă vreme şi în Israel că alegerile sunt o sărbătoare a democraţiei. Când ai însă cinci alegeri în trei ani şi jumătate, euforia sărbătorii se cam risipeşte.
Cânta şi desena litere. Era pe atunci atât de mic, încât ar fi putut încăpea, înghesuit, în cuibul unei berze. Poate aceeaşi care îl adusese, dar cu trei ani mai batrână. Cânta şi desena litere. Desena litere cum alţii desenează case sau pomi sau sori sau oameni. Făcea portretele literelor care îi cădeau sub ochi. […]
Am cunoscut un maestru scotograf. Era pe vremea când încă nu desenai pe asfaltul minţii mele. Pe vremea când lucram la un tratat despre sperietorile de ciori. Voiam să demonstrez că nu sunt nici pe departe brutale şi proaste, ci doar pătrunse de importanţa misiunii lor. În capul meu se închega, de fapt, o fenomenologie […]
În februarie 1979, când Ayatollahul Khomeini (în fotografia din dreapta succesorului său, actualul Lider Suprem, Ayatollahul Khamenei) se întorcea la Tehran, după 14 ani de exil, să-l răstoarne pe Shahanshah (Regele Regilor) şi să instituie în Iran Republica Islamică, încă mai umblau prin bâlciuri nişte omuleţi ponosiţi cu o cutie pictată sub braţ. Era „Shahre […]
Din această a 37-a noapte a protestelor, informaţia poate deveni decisivă: Iranul e o ţară cu 84 de milioane de locuitori, dintre care peste 60 la sută sub 34 de ani. Vârsta medie a persoanelor arestate în aceste aproape cinci săptămâni este de 15 ani (estimarea aparţine chiar autorităţilor).
Cea mai recentă cateheză a Papei Francisc poartă titlul „Cartea propriei vieţi”: „(…) În viaţă trebuie să luăm decizii mereu, iar pentru a lua deciziile trebuie să facem o călătorie, un drum al discernământului. Orice activitate importantă are <instrucţiunile> ei de urmat, care trebuie cunoscute (…). Alt <ingredient> indispensabil pentru discernământ: propria istorie de viaţă. […]
Statele Unite au pierdut influenţa strategică în Orientul Mijlociu şi nu de alaltăieri. Politicile confuze praticate în regiune au făcut ca mai nou - legat de răspunsul vindicativ al preşedintelui Biden la decizia OPEC+ de a reduce extracţiile de petrol - şeful diplomaţiei saudite să înlocuiască sintagma "parteneriat strategic" numind-o de-a dreptul "dictat".
Ce s-a petrecut săptămâna trecută la Viena (sediul central al Organizaţiei Ţărilor Exportatoare de Petrol), ca să declanşeze mânia nestăpânită a Washingtonului? Un fapt perfect anticipabil: OPEC+ a decis ca din noiembrie să reducă producţia de ţitei cu două milioane de barili pe zi. Cine sunt tartorii acestui cartel lărgit? Arabia Saudită şi Rusia. […]
Între şoarecii mei din bibliotecă s-a strecurat un liliac. Spre deosebire de ceilalţi, avea vise răsturnate. În fiecare dimineaţă era obligat să şi le răs-tălmăcească. Devenise un oniromant mai iscusit decât Evridamante, personajul invocat de Homer.
Dincolo de Colina Vizuinilor de Vulpi e Ţara Huaxu, ca un promontoriu deasupra Mării Suflului, în zare – Insula Fericiţilor, dincolo de zare – ţărmul Huanghai, cu cerul plin de fâlfâitul Oamenilor-Păsări. Acolo, dacă nu eşti atent, calea îţi fuge de sub picioare, călăuza dispare şi poţi cădea în golul propriilor tale năluciri. Cum în […]
Îmi amintesc perfect: în ziua aceea, Rabbi Lempel (Luminiţă) şi-a vorbit sieşi: „Şapte sunt cuvintele primului verset al Torei. În a şaptea zi a săptămânii cade Shabbatul. Şapte sunt legile lui Noe. Câte şapte se adună îngerii în cete. Şapte sunt patriarhii, şapte – matriarhele. Şapte braţe are Menora, candelabrul din Templu. Şapte zile a […]
Am doisprezece şoareci în bibliotecă. În nopţile în care se adună la taclale mai trag cu urechea. Aşa am aflat când a făcut Ludovic al XIV-lea prima şi ultima baie – în 1665, când s-a semnat Tratatul de la Kuciuk-Kainargi. Când şi în ce gară trenul lui Hitler a trecut pe lângă nişte vagoane cu […]
"Nu am purtat niciodată pantaloni scurţi. Nu stau la 20 de grade, pe la 22-23 de grade mă simt bine, trebuie să recunosc. Nici mai sus, dar nici la 19 grade. Oamenii trebuie să aibă temperatura cât consideră că au nevoie, unii sunt mai friguroşi, unora nu le place căldura, nu pot sta la o anumită temperatură".
Pateticele autobuze de noapte, în care totdeauna avem pe cineva drag. Vechi, legănate, ridicând praful în urmă (chiar dacă ar merge pe apă), autobuzele de noapte cu loc la geam pentru cine vrea să privească întunericul în ochi. O lume pestriţă de vieţi legănate, mirosind stătut a lehamite, venind de oriunde şi îndreptându-se spre oriunde. […]
Zoharul, “Cartea Spendorii”, opera fundamentală a misticii evreieşti, ne învaţă că, de fiecare Rosh Hashana (Cap de An), lumea e concepută din nou. Mai mult şi mai neliniştitor: în fiecare zi, Elohim Haim (Dumnezeul Vieţii) ia lumea de la capăt. Din apele Zoharului am băut şi am înţeles: astăzi e singura zi în care […]
Moartea ne zâmbeşte tuturor de peste tot, aşa că şi noi suntem datori să-i întoarcem zâmbetul. Chiar credeţi că asta nu putea s-o spună decât Pisica de Cheshire? Cea care nu-şi putea ascunde zâmbetul, fiindcă nu-l avea asupra ei, a spus altceva: „Când nu ştii încotro s-o iei, toate drumurile duc acolo”. La sfârşitul războiului, […]
Unde am mai auzit asta? „O singură piatră poate speria o sută de păsări…”. E versul unui imn tibetan, îmi spui. Mi-am amintit: eu ştiu asta de la un şoarece de bibliotecă. El mi-a dezvăluit şi următorul vers: „A venit vremea să tragem consecinţele faptului de a ne fi născut”. Adică să murim? mă întrebi. […]
Nu e prima oară astăzi şi nu va fi nici ultima cand Papa Francisc vorbeşte despre corupţie. Predicând despre Evanghelia zilei cu pilda administratorului necinsit (Luca 16, 1-13), Suveranul Pontif le-a teologhisit credincioşilor adevărul scripturistic conform căruia ”ca să moşteneşti viaţa veşnică nu e nevoie să acumulezi bunurile acestei lumi, însă ce contează este […]
O parte interesantă a vizitei apostolice a Papilor (inaugurată de Papa Ioan Paul al II-lea) e discuţia din avion cu jurnaliştii, pe drumul de întoarcere. Primeşte toate întrebările şi răspunde degajat. La fel şi joi, după întoarcerea din Kazahstan. Cea mai interesantă întrebare a sunat astfel: ar trebui sau nu să primească Ucraina arme? Iată […]
Aud voci. Ale şoarecilor din bibliotecă. Rod cărţile şi scuipă poveşti. – Odată ca niciodată, pe vremea când stelele nu dădeau lumină ci mireasmă, s-a născut o hienă gata împăiată. Cu nimic deosebită de suratele ei. Dar faptul că era umplută cu câlţi îi dădea un aer marţial, de statuie. Avea inima din câlţi, furia […]
S-o ardem în Upanişade, că tot se mişcă plăcile tectonice ale realităţii sub noi: „Totul e iluzie, iar adevărul e cea mai mare iluzie”. Să ne rostogolim până pe malul Gangelui, pe străzile înguste în pantă abruptă. Clădirile din Varanasi par că se vor rostogoli şi ele peste noi, ca nişte scoici imense, păstrând […]
Ultima imagine a ultimului mare om de stat din vremea vieţii noastre, Regina Elisabeta a II-a - marţi, la numirea doamnei Liz Truss (anti-monrhistă în tinereţe) în funcţia de prim-ministru.
La Bab-el-Mandeb (Poarta Lacrimilor), cam pe unde se caută Marea Roşie cu Oceanul Indian, unde ţiuie rachetele de semnalizare şi apoi fluierul de alarmă când primul cârlig al piraţilor somalezi se înfige în copastie şi se descarcă în aer kalaşnikoavele made în China, acolo, în apropierea coastelor, se pescuieşte minunat. Dacă dai la o parte […]
Dacă veţi renunţa să mai staţi tolăniţi pe luciul înşelător al veacului ăstuia, poate vă hotărâţi să căutaţi răspuns la singura întrebare care merită unul: până unde îl va mai urma Dumnezeu pe om? Ştiu pe cineva care v-ar putea lămuri. Chiar personajul cu caftan ponosit care mătură pământul, cu pălăria aia din blană […]
Pentru cei care vor să se ascundă, o veste şi mai proastă: nu există gaură de şarpe. Şerpii se ascund mereu în vizuinile săpate de alţii. Găuri fac orbeţii, cârtiţele, şoarecii de câmp… Acolo unde a fost prins în cursă un şobolan, un altul nu va mai călca niciodată. V-aş face un compliment, dacă […]
„Uneori trebuie să rătăceşti drumul". Şi-a amintit de sfatul ăsta preţios când a găsit porumbelul. Părea plăsmuit; avea ceva neverosimil în felul cum se strânsese cu totul între aripi. Abia când l-a luat în palmă a văzut că-i rănit.
Mereu se întâmplă aşa: în viul dimineţii, în stradă năvăleşte întâi o hoardă de mirosuri, urmată imediat de cărucioarele, tingirile, tipsiile, bidoanele vânzătorilor ambulanţi - de sugiuc, de covrigi cu susan, de şiş kebab, de pilaf, de hamsi köftesi, de castane coapte, de îngheţată cu mastic, de halva, de baclava, de păr de înger zis şi kataif, de ayran, de bragă, de salep.
Am fost acolo. Pot să vă fiu ghid. Închideţi ochii şi concentraţi-vă… Aţi plonjat în Marmara. E mai cald decât în troposferă. Miroase a descumpănire. Ocoliţi plasele pescarilor, nu provocaţi prădătorii, nu ascultaţi cântecul baracudelor. Vă cuprinde răul de adâncime… o ameţeală în care durere şi plăcere se împletesc cu furia. Vă loviţi ca nişte […]
Mai sunt câini în Istanbul, dar stau pitiţi. Suferă de agorafobie. Nu mai simt strada, oamenii îi îngrozesc, fac atac de panică. Iar asta de când au fost exilaţi în Sivriada (foto), Insula Ţuguiată – una dintre cele nouă insule din Marmara, numite Insulele Prinţilor.
Porumbei albaştri cu ochi roşii am văzut doar în sudul Pacificului. Convieţuiau cu uliii, cum se întâmplă şi în lumea noastră globală. Nu că atitudinea lor condescendentă le-ar fi crescut şansele de supravieţire. Fix ca la noi: atracţia irezistibilă a porumbeilor faţă de ulii. Pe tema asta s-au scris tratate de victimologie. Însă scopul meu […]