Marius Oprea

Marius Oprea | Un ghiveci după reţeta serviciilor: „Spovedania lui Rizea”

Un fost deputat PSD condamnat definitiv, în prezent fugar, loveşte cu aşa-zise dezvăluiri-bombă în foştii săi tovarăşi de petreceri şi partid, dar şi în lideri de marcă liberali, precum Ludovic Orban şi Rareş Bogdan. Îl ia în vizor pînă şi pe Nicuşor Dan, despre care afirmă că i s-ar spune ”Plicuşor”. E la curent cu […]

Marius Oprea: UE şi plăcerea nesănătoasă de a fura plăcerea altuia

În anul 1964, Consiliul Europei declara această zi de 5 mai drept ”Ziua Europei”. Dar în timp, ea a ajuns să se sărbătorească pe 9 mai.

Marius Oprea: Doina Cornea – de doi ani în ”grădina îngerilor”

Se împlinesc astăzi doi ani de cînd doamna Doina Cornea a murit, la vîrsta de 88 de ani. Spiritul ei nu a murit, însă.

COMENTARIU Marius Oprea: Vremuri grele pentru Ardeal

În general, cînd ceva nu merge bine într-o ţară, cartea naţionalismului, ”apărarea patriei”, a integrităţii teritoriale în faţa unei presupuse agresiuni este miza cea mai profitabilă pentru politicienii acelei ţări, atunci cînd se află în imposibilitatea de a gestiona probleme interne serioase. Iar în România, de generaţii bune încoace am fost educaţi (încă din anii ’80) în acest spirit, de cînd Ceauşescu, socotind inacceptabile reformele din Ungaria vecină şi exodul maghiarilor şi al românilor prin graniţa de vest, a răcit la un maxim istoric relaţiile cu aceasta.

Interviu inedit cu „Ultimul haiduc”. Ion Gavrilă Ogoranu, cel mai cunoscut lider al rezistenţei armate anticomuniste

Interviu inedit, la 14 ani de la moartea celui mai cunoscut lider al rezistenţei armate anticomuniste, Ion Gavrilă Ogoranu: ”Cea mai tristă zi din viaţa mea a fost aceea în care am văzut un grup de tineri, rugîndu-se ca Dumnezeu să-l aducă sănătos în ţară pe Michael Jackson. M-am gîndit care erau idealurile noastre, cînd eram ca ei...”

COMENTARIU Istoricul Marius Oprea: Banalizarea morţii

Ieri a fost Paştele Blajinilor, cînd altădată le vesteam celor plecaţi dintre noi Învierea Domnului – şi astfel îi pomeneam pe toţi morţii noştri, într-o zi a comuniunii cu cei vii. Dar a trebuit să-i cinstim de acasă. Cimitirele au fost, în afara preoţilor şi a dascălilor, goale. Fără prezenţa oamenilor, cei care să aprindă o lumînare, fiecare în parte, la crucea morţilor lor, am asistat la televizor doar la un act simbolic şi golit de substanţa lui. De noi. Mai nimeni nu a mai făcut colivă şi colaci, neavînd cum şi cui să le împartă.

COMENTARIU Istoricul Marius Oprea: Comerţul cu moarte şi sănătate

De departe, cea mai acerbă competiţie din prezent este aceea a descoperirii vaccinului antiCovid-19. Statul care îl va omologa se va îmbogăţi. Dacă acesta va fi China, atunci scenariile potrivit cărora pandemia nu a fost tocmai un accident s-ar putea să aibă o acoperire în realitate. În zilele noastre, războiul nu se mai poartă cu arme, ci cu medicamente. Gloanţele de Kalaşnikov s-au transformat în pastile. Comerţul cu moarte şi sănătate au profituri apropiate.

Marius Oprea: Adrian Streinu-Cercel, victima propriei utopii

Bătrînii sînt nefolositori şi, mai mult decît atît, au devenit o povară pentru sistemul medical, pentru familii, pentru susţinătorii lor. Este ceea ce, în subsidiar, pe lîngă alte măsuri de strictă izolare a oamenilor, arăta Adrian Streinu-Cercel şi echipa sa de la Institutului Naţional de Boli Infecţioase „Prof. Dr. Matei Balş” din Capitală în textul aşa-numitului Program ”Vacanţa Mare”.

Marius Oprea: ”Şi împăratul, şi soldatul”

Viaţa nu e lipsită de griji. Natura umană e în aşa fel construită, încît nici atunci cînd la orizont nu se iveşte vreo ameninţare, tot întrezăreşti una. E emblematică povestea lui Ion Creangă cu ”drobul de sare”.

Istoricul Marius Oprea: Un sfert de million de români din Gulag, la un dolar destinul (II)

Au fost 300.000 de români în Gulag, dintre care aproape 50.000 au dispărut fără urmă. Se mai păstrează în arhivele sovietice dosarele a peste 50.000 de prizonieri de război şi civili morţi, cît şi al celor care au supravieţuit, în total aproximativ 250.000 de dosare personale.

Istoricul Marius Oprea. Români în Gulagul sovietic: 100.000 morţi, 200.000 de supravieţuitori. Prizonierii de război au fost întîmpinaţi cu cătuşe în ţară (I)

Pe 15 aprilie Excelenţa sa Vasile Soare, ambasadorul României la Moscova, a publicat lista a peste 20.000 de români morţi în Gulagul sovietic – prizonieri de război şi civili, pînă în 1956. ”Un licăr de lumină dintr-un univers al terorii”, cum inspirat a titrat o jurnalistă. De fapt, au fost 100.000 morţi, din 300.000 deţinuţi.

Istoricul Marius Oprea: “Alegerile din noaptea de Paşti”

Izolarea în care ne aflăm de atîta vreme ne-a hipersensibilizat. Reacţiile pe Facebook, mai populat decît oricînd de la ”distanţarea socială” încoace, au un ton adeseori vehement.

Istoricul Marius Oprea: Sparanghelul stinge lumina de la Ierusalim

De Florii, mulţi creştini ortodocşi au avut bucuria să găsească la uşă, aşezate cu discreţie, ca de o mînă nevăzută, crenguţe de salcie. Cel puţin asta s-a întîmplat în zona în care locuiesc, în sectorul 2 al Bucureştilor, dar am auzit de multe asemenea locuri în care s-a petrecut minunea. Tăcută, o armată de voluntari […]

Istoricul Marius Oprea: În plină pandemie, comunismul rămîne imun

"În momentul de faţă, şansele de reluare a investigaţiilor privind descoperirea victimelor securităţii la Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc sunt nule", scrie istoricul Marius Oprea.

Istoricul Marius Oprea: Cînd pandemia tăcerii vrea să rescrie istoria (PARTEA a II-a)

"Alungaţi de la IICCMER, arheologii victimelor comunismului vor continua căutarea ”poporului pierdut” al victimelor comunismului", scrie istoricul Marius Oprea.

Istoricul Marius Oprea: Cînd pandemia tăcerii vrea să rescrie istoria (PARTEA I)

"Alungaţi de la IICCMER, arheologii victimelor comunismului vor continua căutarea ”poporului pierdut” al victimelor comunismului", scrie Marius Oprea.

Istoricul Marius Oprea: De Paşte nu avem Înviere, ci reînvierea lui Lenin

"Gelsenkirchen, oraş din Renania de Nord-Westfalia se află în mijlocul ţinutului minier Ruhr şi are 262.528 de locuitori. Aici se va ridica, în curînd, o statuie a lui Lenin, tocmai în zilele sfintelor Paşti", scrie istoricul Marius Oprea.

Istoricul Marius Oprea: Efect secundar

"Totul a venit pe neaşteptate. Şi peste noapte. Oamenii de pe strada mea au devenit apatici, refuzînd să-şi părăsească locuinţele, să mai meargă la serviciu", scrie istoricul Marius Oprea, într-un comentariu ce descrie o distopie în care un virus schimbă lumea.

COMENTARIU Marius Oprea: Hippocrates şi ipocriţii

"Ştirea potrivit căreia mai mulţi medici din diferite colţuri ale ţării demisionează lasă un gust amar şi stîrneşte revoltă. Oricare ar fi justificările (şi ele nu lipsesc), demisia, ca act unilateral de voinţă, devine în acest caz un act unilateral de laşitate", scrie istoricul Marius Oprea.

Istoricul Marius Oprea: Virusul naţionalizării

"Am citit cu atenţie un text al lui Liviu Antonesei, unul din cei mai rafinaţi intelectuali ai generaţiei sale, altfel bun prieten al meu şi am rămas surprins de propunerea sa de ”naţionalizare” a bunurilor Bisericii Ortodoxe Române, pentru a acoperi pagubele provocate de epidemia de coronavirus."

COMENTARIU Marius Oprea: Biblia, Bill Gates şi ruşii

"Ca întodeauna în asemenea situaţii în care explicaţiile asupra răspîndirii unei molime lipsesc, cea general acceptată în lumea creştină este că ea vine de la Dumnezeu. Dar, de ce să fi vrut Dumnezeu să provoace o panică, ce să ducă tocmai la închiderea bisericilor?", scrie istoricul Marius Oprea.

Istoricul Marius Oprea: Viaţa după coronavirus

"Pandemia actuală provoacă, fără îndoială, nu numai victime, ci şi o regîndire a modului nostru de viaţă (...) În sfîrşit şi ceva bun, în această criză globală: omul redevine cel mai preţios capital", scrie istoricul Marius Oprea.

Istoricul Marius Oprea: Criza coronavirusului şi ”comunicarea strategică” a adevărului

”Trăim vremuri interesante”, ar fi spus Deng Xiaoping, artizanul reformelor din China în plină ”Revoluţie Culturală”, căreia i-a căzut şi el victimă. ”Dar să te ferească Dumnezeu să trăieşti vremri interesante”, a adăugat tot el.

COMENTARIU Istoricul Marius Oprea: Comunismul viral

"Coronavirusul nu este un virus nou pentru români. Poate de aceea pentru noi, întrucît sîntem încă majoritari cei care au trăit măcar doi-trei ani de maturitate în comunism, el este mai uşor de suportat", spune istoricul Marius Oprea.

Astrologul care a salvat Securitatea: Gelu Voican-Voiculescu i-a împărţit pe securişti în buni şi răi

Fostul general de securitate Nicolae Pleşiţă a exprimat plastic ce gîndeau securiştii în decembrie 1989: “nu mi-am închipuit că s-ar putea dărîma şandramaua aşa uşor”. Şandramaua Securităţii şi-a găsit în acele zile un salvator, în persoana lui Gelu Voican-Voiculescu.

Istoricul Marius Oprea: Minciunile lui Meleşcanu ne puteau costa aderarea la NATO

"Protagonist al ”curăţeniei” făcute în birourile lui Marin Ceauşescu după ”sinuciderea” acestuia, Teodor Meleşcanu a ajuns al doilea om în stat, după o carieră care a urmat ”firul roşu” al discreţiei absolute în legătură cu trecutul", spune istoricul Marius Oprea.

Istoricul Marius Oprea, despre cercetarea IICCMER care-l vizează pe Meleşcanu: O persoană publică, oricît ar încerca să-şi ascundă trecutul, nu o poate face la nesfîrşit

Istoricul Marius Oprea spune, într-un comentariu pentru MEDIAFAX, după ce IICCMER a demarat o cercetare în privinţa lui Teodor Meleşcanu, că o persoană publică nu îşi poate ascunde trecutul la nesfârşit, subliniind că fapta imputată nu s-ar putea concretiza în sesizare penală.

Generalul Iulian Vlad, despre Revoluţie: „Nu veţi reuşi decât foarte puţin şi vag să aflaţi adevărul!” – DOCUMENTE

Audiat la Comisia Senatorială de anchetă a evenimentelor din decembrie 1989, şeful Securităţii a spus poate singurul lucru pe care îl ştim şi la 30 de ani, de atunci încoace: acela că nu vom şti niciodată totul.

Documentele care au stat la baza procesului şi a execuţiei Ceauşeştilor. Rechizitoriul inculpaţilor

Fără îndoială, cel mai subţire dosar (fizic vorbind) de condamnare la moarte a unor inculpaţi în România, în toată istoria jurisprudenţei, a fost cel al soţilor Elena şi Nicolae Ceauşescu.

Decizia executării soţilor Ceauşescu de Crăciun, luată de Iliescu într-o toaletă. „După execuţie, am băut o sticlă de coniac şi m-am culcat”

În 24 decembrie 1989, în ziua de ajun a Crăciunului, Ion Iliescu semna un decret al CFSN prin care s-a constituit Tribunalul Militar Excepţional.

Stenograme explozive – Ultimele zile ale Ceauşeştilor: Elena Ceauşescu: „Aoleu, a ajuns ţara pe mâna nebunilor!”

După arestarea lor, soţii Ceauşescu au fost transportaţi la o unitate militară din Tîrgovişte. Aici, sub o pază severă, şi-au petrecut ultimele zile, în vreme ce România intrase într-un haos perfect organizat.

Istoricul Marius Oprea: Revoluţiile mari, mijlocii şi mici

Revoluţiile, am înţeles în ziua de 29 octombrie 2019, în care am participat la un simpozion la Galaţi, organizat de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc, în colaborare cu Universitatea Dunărea de Jos, au fost de trei feluri.

Istoricul Marius Oprea: Gelu Voican-Voiculescu, omul din umbra Securităţii

Gelu Voican-Voiculescu este pe propria răspundere un personaj contestat şi controversat – un semn al acestei contestări fiind şi incidentul din 21 decembrie, cînd un bătrîn l-a atacat cu o cîrjă şi i-a spart capul, la Troiţa de la Universitate.

Pe generalul Stănculescu l-au ajuns blestemele Ceauşeştilor: „Ceauşescu a fost de acord să fugim, el tremura, Manea Mănescu tremura. Nu mai putea conduce”

Victor Atanasie Stănculescu, „generalul cu piciorul în ghips”, a fost unul dintre cei mai apropiaţi de cuplul Ceauşescu. După ce le-a organizat fuga de pe clădirea Comitetului Central, sfîrşită cu arestarea lor, a fost şi cel care le-a organizat procesul şi a ordonat împuşcarea lor.

Istoricul Marius Oprea: Timişoara – cei care au tras şi cei în care s-a tras

Pe zidul de la intrare în Catedrala de la Timişoara se află trei plăci de marmură albă, cu patina timpului. În partea dreaptă, cea pusă în amintirea lui Sorin Leia de 22 de ani e crăpată. Spune că Leia a fost împuşcat pe 18 decembrie pe treptele Catedralei, ”în timp ce striga «Deşteaptă-te, române».

#revolutions | Emil Bobu: „Ne-a văzut Elena: ce staţi aici, mergeţi pe străzi, faceţi ceva!”

Emil Bobu, membru al Biroului Politic Executiv al CC al PCR era un om modest ca pregătire intelectuală. În limbaj comun, s-a spus despre el că era chiar prost. A fost un rol pe care l-a jucat toată viaţa, cu o şiretenie nativă, ca a lui Ceauşescu. Urmează un material semnat de istoricul Marius Oprea

DOCUMENTE explozive. Planurile operative ale Securităţii din 1989 spulberă teza „agenturilor”

"Trei documente din arhivele fostei Securităţi demonstrează că aceasta nu a fost o instituţie animată de sentimente patriotice şi că poliţia politică comunistă a avut un rol activ în menţinerea dictaturii". Urmează un material semnat de istoricul Marius Oprea în cadrul campaniei #revolutions.

Petre Pele, securistul care l-a urmărit pe Laszlo Tokes: Nu există dovezi că s-ar fi implicat străini

Securiştii nu au emoţii. Securiştii au doar interese. Nu ştiu cîţi au intrat în Securitate din convingere şi cîţi din interes, dar după 1989 interesul major şi comun al tuturor a fost acela de a-şi apăra trecutul lor de mercenari ai dictaturii comuniste.

Fraţii lui Ceauşescu la Revoluţie. Nicolae Andruţă Ceauşescu: „A ieşit Iulian Vlad şi mi-a spus în şoaptă: «Milea a fost sinucis»” (II)

Nicolae Andruţă Ceauşescu: ”A ieşit Iulian Vlad şi mi-a spus în şoaptă: «Milea a fost sinucis»”

Fraţii lui Ceauşescu la Revoluţie: „A venit Montanu, m-a dezechipat la piele, mi-a luat hainele militare. L-am văzut şi pe Iliescu pe acolo” (I)

Ilie Ceauşescu: ”A venit Montanu, m-a dezechipat la piele, mi-a luat hainele militare. L-am văzut şi pe Iliescu pe acolo. Îl cunoşteam de la Iaşi. Iniţial mi-a zîmbit, dar apoi a întors capul şi nu mi-a spus nimic”.