Marius Oprea

ISTORIA FĂRĂ PERDEA Marius Oprea / Scumpirile în România, de la Gheorghiu-Dej, la Nicolae Ciucă

O cronică a scumpirilor în istoria românilor începe acum două sute de ani. În Evul Mediu, nu existau scumpiri, pentru că nu prea era piaţă – economia de schimb era relativ redusă şi oamenii consumau ceea ce îşi produceau, rareori tîrguiau altceva în afara mărfurilor manufacturate. Cuvîntul ”scumpete” apare pentru prima oară (şi destul de des) în cronica unui cojocar din Bucureşti, Ioan Dobrescu, scrisă înainte, în timpul şi după mişcarea lui Tudor Vladimirescu. Cronicile anterioare erau, în majoritatea lor, despre putere şi politică. În schimb, acest meşter cu ştiinţă de carte e mai aproape de viaţa de zi cu zi, decît de ”urzeala tronurilor”. Dar raritatea referinţelor istorice e înşelătoare. Că e scump să trăieşti, românul s-a plîns dintotdeauna. Uneori, fără să fie aşa, dar cel mai des pe drept. Iar acum, are dreptate mai mult decît oricînd. Încotro întorci capul, oriunde priveşti, vezi ”scumpetea”. Pare greu de crezut, dar au fost vremuri în care a fost şi mai rău decît azi.

ISTORIA FĂRĂ PERDEA Marius Oprea: Monumentul de la Piteşti, o sfidare a României, cînd ”patriotismul” Securităţii” a umplut puşcăriile cu toţi cei care au făurit Marea Unire

Am scris parte din aceste rînduri la Bistra, o comună de lîngă Cîmpeni, centru al rezistenţei armate anticomuniste, loc în care alături de Gheorghe Petrov, Horaţiu Groza, Paul Scrobotă şi Gabriel Rustoiu am identificat în anii trecuţi mormintele fără cruce a şapte dintre partizanii ucişi aici, în mijlocul Ţării Moţilor, de către Securitate. Mărturisesc că e locul cel mai bun în care am găsit cu cale să aştern cîteva rînduri despre o temă atît de actuală – ”patriotismul” Securităţii, despre care se discută acum în spaţiul public, de cînd acesteia i s-a ridicat şi o troiţă, tocmai în cimitirul militar din Piteşti – pentru pomenirea ”eroilor martiri” pe care ea i-ar fi dat neamului. O blasfemie – şi am să explic de ce.

PREZENTUL FĂRĂ PERDEA Marius Oprea: Cine a vrut să-l omoare pe Octav Bjoza? Spune el: ”Cîţu! Muraru!”

În 21 şi 22 septembrie s-a desfăşurat la Mamaia al 28-lea Congres al Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici din România. Ocazie cu care l-am reîntîlnit cu bucurie, dar şi cu strîngere de inimă pe Octav Bjoza, preşedintele AFDPR retras din funcţie, în urma accidentului cerebral suferit în 4 august 2021. Şi am aflat, mai multe decît mi-aş fi dorit, despre oamenii mici ai politicii noastre dîmboviţene, gata să calce pe cadavre. La propriu.

PREZENTUL FĂRĂ PERDEA Marius Oprea: Războiul inegal dintre victimele Securităţii şi moştenitorii ei: primii au dreptate. Ceilalţi au putere!

Deţinuţii politici se pregătesc de congres. Acesta va avea loc la Hotel Aurora din Mamaia (21-22 septembrie) în atmosfera apăsătoare a două întîmplări, care îi marchează: accidentul cerebral suferit de Octav Bjoza, preşedintele lor, în 3 august 2021, sub presiunea demiterii sale din funcţia de subsecretar de stat, de către premierul Cîţu. De atunci, acest post e neocupat, iar de soarta foştilor deţinuţi politici nu se mai ocupă la Guvern nimeni. În schimb, la Piteşti a început un proces istoric: acela prin care este cinstită Securitatea, prin monumente în amintirea eroilor ei. Aceasta este a doua întîmplare. Sau fapt premeditat.

PREZENTUL FĂRĂ PERDEA Marius Oprea / Întîia regină a României a fost Elisabeta. Urmaşul lui Candiano Popescu e Iohannis – şi el recunoaşte că Republica a eşuat

Românii au perceput de zece zile încoace, cu ocazia funeraliilor reginei Elisabeta a II-a, că un rege îşi serveşte ţara, nu ţara îl slujeşte pe rege – aşa cum am fost învăţaţi noi, în jumătate de secol de comunism. E ceea ce face diferenţa, între monarhie şi republică. Un rege e educat să conducă, de […]

PREZENTUL FĂRĂ PERDEA Marius Oprea / România se conduce prin comunicate de presă: în afara indignării, cu monumentul Securităţii de la Piteşti, e ca-n Piaţa Independenţii

Brusc, ridicarea unui monument funerar ”în onoarea foştilor ofiţeri de Securitate”, cît şi amplasarea sa în incinta Cimitirului Eroilor din Piteşti, ”este un act revoltător, de o crasă impietate la adresa adevăraţilor eroi ai României” şi aşa mai departe. Nu vă reţin, repertoriul se ştie. Cam acesta este conţinutul, în esenţă, al majorităţii intervenţiilor care ”înfierează” post-factum ridicarea troiţei din lemn, consacrată ”eroilor căzuţi pe frontul nevăzut” de către filiala locală a pensionarilor SRI, tocmai în oraşul în care s-a petrecut odiosul act al ”reeducării” prin tortură.

OPINIE Marius Oprea / Anchetă tip RECORDER despre RECORDER – despre ziariştii ”independenţi” şi prezumtivul lor bunic din KGB

Am urmărit cu atenţie şi uneori cu surprindere, în ultimii ani, investigaţiile RECORDER. Realizate cu profesionalism, de către tineri reporteri care amintesc de anii buni ai presei din România, au fost avut foarte multe vizualizări în mediul on line, unde au fost şi îndelung comentate. Au stîrnit reacţii din partea celor vizaţi sau responsabili şi toate acestea au fost preluate de toată media. Ce şi-ar dori mai mult de atît un jurnalist? În tot acest ”succes story”, m-a nedumerit totuşi ceva: amploarea demolatoare a demersului jurnalistic. Celor de la RECORDER nu le-a scăpat nimic: niciuna dintre puterile statului n-a scăpat să fie luată la refec. Apoi, a venit rîndul Bisericii, iar recent al presei. M-am întrebat de ce oare ar face cineva asta, cu ce resurse şi motivaţii. Şi răspunsul n-o să vă placă: în spatele RECORDER par să fie tot ”moştenitorii Securităţii”. Şi nu ar fi vorba de securişti oarecare, ci, probabil, chiar de întemeietorul spionajului RPR, creat la sugestia, după modelul şi pentru a servi interesele KGB-ului.

COMENTARIU Marius Oprea: Sondajul care dă fiori: guvernul Ciucă, făina din greieri, scandalul Schengen ş.a.m.d. – agenţi electorali ai AUR

Un sondaj Sociopol dă fiori partidelor de la guvernare. Rezultatele lui au fost comentate simplist: şi anume că PNL ”decontează” cel mai mult criza şi că AUR a ajuns pe locul 2, datorită acesteia, cu 25% din opţiunile de vot. Ei bine, eu cred că lucrurile stau mult mai nuanţat. De ce?

PREZENTUL FĂRĂ PERDEA Marius Oprea / Albirea Securităţii, prin instituţii ale statului – TVR şi CNSAS

Eu nu fac parte dintre cei bolnavi de ”teoria conspiraţiei”. Nu cred că, dacă nişte persoane dintr-o instituţie spun sau fac ceva, acei oameni reprezintă neapărat poziţia instituţiei în ansamblul ei, a tuturor celor care o populează. Chiar dacă respectivii îşi văd de treabă acolo în continuare, ca şi cînd nimic nu s-ar fi întîmplat. Totuşi, cînd asemenea poziţii converg într-o acţiune care se vede a fi una cu acelaşi scop, ”albirea” Securităţii şi absolvirea ei de păcate, nu pot să nu constat că aceasta pare a fi o acţiune concertată. Cine să fie în spate? SRI? Masoneria? Naivitatea infatuată a unora? Niciuna, singură, dar din toate, cîte puţin.

PREZENTUL FĂRĂ PERDEA Marius Oprea / Radiografia celei mai triste zile de după Revoluţie: în România, Securitatea a învins definitiv, îşi ridică monumente ale victoriei şi ale eroilor ei

Monumente ale eroilor ridică numai armatele victorioase. Învinşii au voie cel mult să-şi îngroape morţii în cimitire sau nici atît. Învinsă e România şi poporul ei, cu sute de mii de morminte fără cruce. Învingătorii sînt cei de pe ”frontul nevăzut”: securiştii şi moştenitorii lor, care ridică monumente eroilor luptei lor, cu ţara.

PREZENTUL FĂRĂ PERDEA Marius Oprea / ”Fenomenul (de la) Piteşti”: Departamentul Securităţii Statului revine glorios şi îşi ridică un monument în Cimitirul Eroilor

Mîine, la ora 10, la Cimitirul Eroilor din Piteşti va avea loc dezvelirea unui prim monument al ”eroilor Securităţii”. Ceea ce părea de neconceput în urmă cu trei decenii, se petrece acum, în tăcerea asurzitoare a societăţii civile şi cu concursul autorităţilor, tocmai în oraşul în care, la penitenciarul politic, în anii ’50, Securitatea a […]

ISTORIA FĂRĂ PERDEA Marius Oprea: ”Blocul cadrelor” de la Salcia – singurul vestigiu al lagărelor din România. Restul au fost distruse, de ”blocul cadrelor” încă vii, din Securitate

Pe drumul dinspre Hîrşova la Brăila, între localităţile Dăeni şi Ostrov e o curbă strînsă, care face înconjurul unui pinten stîncos şi înalt, de peste 30 de metri - chiar în dreptul trecerii cu bacul, peste braţul Măcin al Dunării. Sus, pe deal, e antica cetate Beroe, pomenită drept cetate a Imperiului Roman, în Tabula Peutingeriana. Din curba care îl ocoleşte, un drum pietruit şi anost duce către singurul loc rămas neatins din ceea ce pînă acum şase decenii a fost comandamentul ”Formaţiunii 0957”, indicativul militar al unităţii Direcţiei Lagărelor şi Coloniilor de Muncă din Balta Brăilei. Arată pe dinafară ca un imobil de locuinţe din anii '60, al unui orăşel de provincie. Aici au locuit cadrele de comandă ale lagărului de tristă amintire la Salcia şi dimprejur. Singura clădire care se mai păstrează ca atare, din salba de lagăre şi colonii de muncă din România, e acest bloc, izolat într-o pădure. Într-o tranziţie în care ieşim dintr-o criză pentru a intra într-alta, atenţi mai mult la banii din buzunar, nu mai vedem cum ni se fură şi memoria.

COMENTARIU Marius Oprea / Sîntem ”fiii risipitori” ai istoriei: noi nu putem înţelege cu adevărat ce înseamnă moartea unei Regine

Noi, românii, trăim cu un mare handicap istoric: ne-a fost extirpat, pe viu, la 30 decembrie 1947, sentimentul monarhic. O ordine şi o fire a lucrurilor, de la sine înţeleasă pînă atunci, a fost în mod brutal înlocuită ca expresie a regimului de ocupaţie sovieto-comunist, cu o alta. Republica a luat locul Monarhiei. Şi nu […]

PREZENTUL FĂRĂ PERDEA Marius Oprea / Războiul din Ucraina, între cursa înarmării şi cea a dezinformării; pe unii îi aprovizionează americanii şi Europa de vest, pe ceilalţi Iranul şi Coreea de Nord; Zelenski e ”nebun”, iar zilele lui Putin ”sînt numărate”, în vreme ce oamenii continuă să moară

Există o regulă a războiului, care presupune că diferitele forme de a manipula adevărul sînt arme la fel de eficiente, ca şi obuzele. Observatorii războiului din Ucraina se luptă cu rezultatele aplicării acestei strategii de către beligeranţi. E greu să descoperi ”starea de fapt” reală de sub puzderia de comunicate, emise de ambele părţi. Zelenski […]

PREZENTUL FĂRĂ PERDEA Marius Oprea / ”Iarna vrajbei noastre”, sau a solidarităţii? Putin sileşte Europa să aplice politica lui Ceauşescu

Aici am ajuns: ca Europa să aplice politica lui Ceauşescu. Ne-am întors la Decretul 272 din 10 noiembrie 1987, dat de dictator, ”privind unele măsuri pentru rationalizarea consumului de gaze naturale şi energie electrică”. Măsurile dispuse şi publicate în Buletinul Oficial nr. 53 din 11 noiembrie 1987 sînt similare cu acelea care se iau acum […]

PREZENTUL FĂRĂ PERDEA Marius Oprea: Putin a lansat propriul ”Mein Kampf”, intitulat ”Lumea rusă”, justificînd refacerea URSS: războiul, ca şi iarna, e departe de sfîrşit

În 3 decembrie 2019, ales de cîteva luni preşedinte al Ucrainei, preşedintele Volodimir Zelenski i-a transmis un mesaj video lui Vladimir Putin, de pe o bandă de alergat: ”fără dialog e ca pe banda de alergare, alergăm, dar nu ne mişcăm”, i-a transmis el liderului de la Kremlin în mod public, pe reţelele de socializare. Putin nu e obişnuit să i se adreseze cineva, în acest mod. Şase zile mai tîrziu, pe 9 decembrie, avea loc la Paris un summit, menit să medieze între ei, la care au participat Merkel şi Macron. Cei doi au dialogat, la finalul conferinţei de presă ce a urmat, doar cu Putin, pe care l-au salutat cordial, iar ”ţarul” şi-a luat la revedere numai de la ei. Preşedintele ucrainean a fost lăsat singur, pe ”banda de alergare”. Un an, două luni şi două săptămîni mai tîrziu, armata rusă invada Ucraina. Avînd semnale clare despre iminenţa invaziei, Zelenski l-a sunat de astă dată personal pe Putin, dar acesta nu i-a răspuns la telefon. Acestea sînt faptele. În spatele lor, se află ”doctrina” care le justifică.

COMENTARIU Marius Oprea / ”Războiul rece” pe care occidentul credea că l-a cîştigat, îl vom simţi de fapt pînă-n oase, la iarnă

În prag de iarnă, o stare de apatie şi dezinteres general se manifestă, în toate mediile – cu excepţia politicienilor şi a militarilor – în legătură cu războiul din Ucraina. El nu mai e demult în topul ştirilor, nici la posturile noastre de televiziune şi nici la cele din ţările occidentale. Ne-a obosit războiul, fără să fi fost protagonişti ai lui, pentru că am ajuns să-l simţim: ne atinge la buzunare. Simţim acum în toată Europa, unde ne-au dus deceniile de politică mai mult concesivă faţă de ruşi, pe care le-au avut atît Statele Unite, din vremea lui Clinton încă, cît şi marile cancelarii europene, care s-au luat după Germania Angelei Merkel şi marea naivitate, în care lumea occidentală a căzut, crezînd că a cîştigat ”războiul rece”. Război pe care-l vom simţi, din plin, în această iarnă, în toată Europa.

PREZENTUL FĂRĂ PERDEA Marius Oprea / Un fost deputat MAN şi membru al CC al PCR are, din acest an, o efigie într-o primărie liberală. Cum e justificat acest omagiu

La Sîntana-Arad, de 15 ianuarie 2022 (Ziua Culturii Naţionale) s-au pus, în holul primăriei, mai multe efigii ale unor personalităţi din trecut, originare din localitate. Printre acestea, Ştefan Augustin Doinaş, sau Ştefan Hell, laureat al premiului Nobel pentru chimie în 2014 şi director al Institutului ”Max Planck”. Mă întrebam într-un articol la Mediafax, din 16 mai a.c. ”ce caută un şef de CAP, alături de un laureat Nobel şi un poet celebru”. Era vorba de Ştefan Goina, activist comunist din 1944, cel ce a ”colectivizat” Sîntana şi a devenit ulterior membru în CC al PCR. În articol, am invocat inclusiv un studiu privind activitatea acestui Goina, scris de nepotul său, Călin Goina, care a stat probabil la baza deciziei primăriei de a-i omagia bunicul, printr-o efigie din gips armat. Supărat pe acel articol, sociologul a trimis la MEDIAFAX un ”drept la replică”, în apărarea efigiei bunicului său. Care e tot acolo, în holul primăriei din Sîntana, n-a mutat-o nimeni.

COMENTARIU Marius Oprea: Popescu e veşnic, precum anotimpurile şi prostia. Rareş Bogdan sare să-l apere, deşi credeam că va fi primul liberal care-i cere demisia

Au ieşit la iveală, cu ocazia adoptării ultimei ordonanţe cu privire la plafonările preţurilor la energie, trei lucruri. Toate sînt legate de numele lui Virgil Popescu. Primul, că s-au făcut, din prostie sau interes, diverse ”mînării” în reflementările anterioare, care au permis noilor ”băieţi deştepţi” care sînt ”traderi” de energie să bage în buzunare zeci şi sute de milioane de euro fiecare, într-un timp foarte scurt. Bani din buzunarele noastre, sume care se citesc cu ochii mari, pe factura venită fiecăruia acasă. Apoi, că nici această nouă ordonanţă, ca şi precedenta, nu e în regulă – de astă dată, ar putea bloca efectiv distribuţia energiei electrice. Şi trei, că situaţia din energie a reuşit să enerveze un liberal – pe unul singur: Rareş Bogdan.

ISTORIA FĂRĂ PERDEA Marius Oprea: ”Nu ne vindem ţara”, dar Basarabia, da. Iliescu a dat-o pe mîna ruşilor, într-o întîlnire secretă, ”odin na odin”, cu Gorbaciov

Ion Iliescu a avut, după prima sa întîlnire cu Gorbaciov, în iunie 1990, ”cu prilejul Reuniunii Consiliului Politic al Tratatului de la Varşovia (la nivel de preşedinţi şi prim-miniştri) – unde tema centrala a devenit luarea de masuri pentru încetarea activităţii Tratatului de la Varşovia”, cum relata, o a doua, cu prilejul semnării tratatului cu URSS-ul, care n-a mai fost ratificat, pentru că URSS-ul s-a prăbuşit. În 5 aprilie 1991, cu ocazia semnării acestui tratat, la Moscova, de către Iliescu şi Gorbaciov, au avut loc două întîlniri – una ”între patru ochi”, aşa cum specifică stenograma ei, între cei doi lideri şi cea de-a doua, care a inclus membrii delegaţiilor. Din ambele se degajă o adevărată ”atmosferă tovărăşească” şi un antioccidentalism pronunţat al celor doi lideri. De care Iliescu acum se leapădă ca de Satana. Dar mai e ceva – la prima întîlnire, cea secretă, s-a pecetluit pentru viitor soarta Basarabiei – Ion Iliescu e cel care a propus ca Republica Moldova să rămînă în orbita sovietică. ”Podurile de flori” erau doar o poveste, o amăgire – de altfel, după semnarea acestui tratat, aveau să şi dispară. Cu alte cuvinte, Ion Iliescu e cel care a decis, pentru românii de pe ambele maluri ale Prutului – nici vorbă de Unire.

PREZENTUL FĂRĂ PERDEA Marius Oprea / Ion Iliescu vrea să ascundă că la Revoluţie, ”Noul Front al Salvării Naţionale era controlat de Gorbaciov, liderul suprem al operaţiunii”

Moartea lui Gorbaciov a adus şi ”renegarea” lui de către Ion Iliescu, care ţine în aceste împrejurări să spună că nu au avut relaţii de prietenie. Iliescu a vorbit şi de conţinutul transformărilor din fostele ţări socialiste, la finele regimurilor comuniste, arătînd că ”nevoia de schimbare, în Estul continentului european, era urgentă. Sistemul socialist avea […]

PREZENTUL FĂRĂ PERDEA Marius Oprea / Iliescu repudiază prietenia cu Gorbaciov, cînd acesta a murit, deşi ”erau prieteni din studenţie”, afirma Vladimir Bukovski

Ion Iliescu susţine pe blogul său că nu l-a cunoscut pe Gorbaciov, că n-a avut nicio relaţie cu acesta, înainte de 1989; că a discutat cu el doar telefonic, în împrejurările Revoluţiei: ”Prima mea convorbire telefonică cu Gorbaciov a avut loc in ziua de 27 decembrie 1989, în timp ce eram în prima reuniune cu cei 39 membri ai CFSN, după încetarea diversiunii armate. Atunci, Gorbaciov a ţinut să ne felicite pentru victoria Revoluţiei Române, să ne transmită un mesaj de solidaritate şi să ne anunţe vizita pe care urma să o efectueze Ministrul de Externe, Şevarnadze (care a şi avut loc în luna ianuarie 1990)”. El spune că ”prima noastră întîlnire a avut loc la Moscova, în iunie 1990, cu prilejul Reuniunii Consiliului Politic al Tratatului de la Varşovia (la nivel de preşedinţi şi prim-miniştri) – unde tema centrală a devenit luarea de măsuri pentru încetarea activităţii Tratatului”, care s-a semnat ulterior la Praga. Şi apoi trece în revistă, şi alte întîlniri pe care le-a avut cu Gorbaciov – toate publice, sub lumina reflectoarelor. Nu e prima oară, cînd Iliescu neagă relaţiile ”speciale” pe care le-a avut cu liderul sovietic, înainte de 1989. De ce? E simplu: miza e acuzarea sa în dosarul Revoluţiei.

COMENTARIU Marius Oprea / PNL a ajuns să semene cu Gorbaciov, care a murit înainte de a fi îngropat

Ce se întîmplă la guvern, că politică nu mai avem? Nu mare lucru – PSD îşi vede de treabă: trage din toate poziţiile, la vînătoare de voturi, în vreme ce liberalii, nefericiţii de ei, aştern masa pentru petrecerea altora, la capătul vînătorii.

PREZENTUL FĂRĂ PERDEA Marius Oprea: Gorbaciov a murit la 91 de ani, de moarte bună. De ce nu l-au asasinat ”patrioţii ruşi” pe ”asasinul URSS”?

Indiscutabil, Mihail Gorbaciov, ultimul lider sovietic, va rămîne pentru mulţi analişti o enigmă, pe care nici măcar confesiunile sale, în două rînduri de memorii (al doilea, scrise după moartea soţiei sale Raisa, ceva mai sincere) nu o pot descîlci. Dincolo de toate acestea, o întrebare, cel puţin, poate fi lămurită – de ce a devenit el ”lider reformator”. Altfel nu se putea. Seminţele distrugerii URSS fuseseră, de fapt, plantate odată cu sistemul şi încolţeau, din anii terorii lui Stalin.

PREZENTUL FĂRĂ PERDEA Marius Oprea / De ce tace Iohannis de la ”sărbătoarea ovăzului” încoace? S-a supărat pe România, ca Angela Gheorghiu!

Preşedintele Klaus Iohannis n-a mai fost văzut şi n-a mai spus nimic de la o sărbătoare ”gonflată”, cea a ”ovăzului”, un festival marca Michael Schmidt, prietenul preşedintelui, cel care s-a ocupat de ”brenduirea” acestui nou eveniment al comunităţii săseşti.

PREZENTUL FĂRĂ PERDEA Marius Oprea / ”Merkelizarea României”: Buzunarul românului nu e fără fund, cînd nu-şi vor mai putea plăti facturile, ţara va intra ”în administare”

Viitorul nu arată bine. Îmi aduc aminte de situaţia Greciei, care a intrat cu mai bine de un deceniu în urmă în incapacitate de plată şi administrare financiară. Spre o astfel de pierdere a suveranităţii ne îndreptăm şi noi, prin politica ”înţeleaptă” a ”liberalizării preţurilor la energie”, dispusă de ministrul Virgil Popescu. Una din acţiunile care, alături de altele, goleşte încet şi sigur buzunarele românilor. Care, cînd nu-şi vor mai putea plăti facturile (cel mai tîrziu, prin primăvara anului viitor) vor băga ţara în faliment. Nu ei, că aşa vor, ci o politică servilă, în toate domeniile, care ne vrea aduşi în statutul de colonie economică.

PREZENTUL FĂRĂ PERDEA Marius Oprea / Nunta-miting şi ”tocana à la Simion” tulbură ”Frăţia ceaunelor” din politica românească

Omul are trei momente importante în viaţa sa, e o chestiune cunoscută Cele trei ritualuri de trecere. Naşterea, cununia/căsătoria şi moartea. La toate e protagonist, dar la primul şi la ultimul nu e decît un ”prezent”-absent. Aşa că merită să petreci cît poţi cînd te însori, se zice. Să te bucuri. Ei bine, Simion a ales o bucurie, dar nu neapărat pe cea presupusă. Că se bucură ori nu, George Simion s-a căsătorit, în mod simbolic, nu doar cu aleasa inimii, într-un chef care să-i meargă la suflet, ci cu politica. El însuşi a recunoscut – sînt sigur că sinceritatea i-a dezarmat pe mulţi – da, nunta lui e un act politic. Tot ce face e politică, a spus - ”inclusiv propria nuntă”.

PREZENTUL FĂRĂ PERDEA Marius Oprea / De ce sînt ucrainenii altfel? ”Libertatea e ca religia, e în sîngele nostru”

Amos Chapple e un tînăr fotograf de origine neozeelandeză. Sătul de ţara sa, unde s-a simţit ”oprimat” de o socitetate orientată spre sine şi consumerism, a părăsit-o la 23 de ani şi a luat calea fostelor republici sovietice, de care s-a îndrăgostit – din perspectiva potenţialului imagistic. ”În Rusia, nimeni nu ştia cine sînt şi […]

PREZENTUL FĂRĂ PERDEA Marius Oprea / Rusia nu se schimbă niciodată: ”Medalia curajului” de a muri fără cauză

Svetlana Aleksievici, singura scriitoare căreia i-a fost decernat premiul Nobel pentru literatură pentru o operă de non-ficţiune, relatează în ultima ei carte de interviuri, ”Vremuri second-hand”, ceea ce ar putea fi, în sine, ”paradoxul rus”. Ea reproduce o glumă, legată Armata Roşie în cel de-al doilea război mondial: ”- De ce-au ajuns ruşii la Berlin? […]

PREZENTUL FĂRĂ PERDEA Marius Oprea / Lui Putin i-a fost servit un argument în plus, pentru războiul său împotriva Ucrainei: lupta împotriva terorismului

Uciderea Dariei Dughina, fiica ideologului lui Putin, Aleksandr Dughin, pune paie pe foc şi duce la escaladarea tensiunilor. E o moarte ”convenabilă” pentru Putin, care-şi poate justifica, odată în plus, ”operaţiunea specială” – acum, şi prin lupta ”împotriva terorismului”, atît intern, cît şi extern. Căci, întîmplare, sau mai degrabă nu, asasinarea care s-a vrut a […]

Marius Oprea PREZENTUL FĂRĂ PERDEA / Teoria conspiraţiei: e România de fapt un ”stat-cazarmă”, condus din umbră de oculta dintre masoni şi servicii?

În urmă cu trei ani, am scris la MEDIAFAX despre cazul lui Laurenţiu Baranga, fostul şef al Oficiului pentru Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor şi fost adjunct la ORNISS, care a fost reţinut pentru că şi-a falsificat diplomele de studii, începînd cu diploma de bacalaureat. Cu toate acestea, apartenenţa la masonerie l-a propulsat în acele funcţii, pentru care nu avea niciun fel de pregătire, fiind de fapt un impostor. Cum a ajuns el, în înaltele funcţii, fără nicio pregătire? Simplu: a fost promovat de colegii săi masoni, din ”servicii”. Care, iată, pot produce prin această apartenenţă, grave disfuncţionalităţi în funcţionarea statului român, a cărui securitate sînt puşi să o protejeze.

PREZENTUL FĂRĂ PERDEA Marius Oprea/ Dacă ţara ar fi condusă ca o parohie, dacă guvernanţii s-ar închina icoanei Sfintei Marii, desenate pe o lespede de sare…

Sînt de două zile la biserica Trăistari din Ocnele Mari şi am ajuns la concluzia că în România lucrurile ar merge mult mai bine, dacă ţara ar fi condusă ca o parohie. Dacă la noi statul ar avea, pe lîngă rolul de spoliator al impozitelor noastre, care se duc pe izolete sau avioane vechi de patru decenii, şi pe acela misionar. Dacă statul ar porni de la nevoile cetăţeanului şi nu ale păturii groase de birocraţi şi politieni, care îl conduc.

ISTORIA FĂRĂ PERDEA Marius Oprea / De ce românii nu pier: povestea adevărată a două petice din cămaşa unui deţinut politic

Nu am putea crede, citind numai cîteva scrisori, că există curajul de a iubi pînă la capăt, de departe şi chiar în faţa morţii. Că sentimentele nu sînt doar simple convenţii epistolare. Întîmplarea a făcut să-mi dau seama că lucrurile nu stau tocmai aşa şi că o carte poştală poate fi mai puternică decît o frumoasă poezie de dragoste, că o scrisoare poate condensa în cîteva fraze o adevărată cronică de familie, cu bucurie, durere, fericire sau tragism.

PREZENTUL FĂRĂ PERDEA Marius Oprea / De la actorie la slugărnicie. Cum a ajuns Steven Seagal karatistul lui Putin

Seagal e un actor karatist, sau invers, cu roluri de justiţiar. Nimeni mai bun decît el ca să dea de pămînt cu Volodimir Zelenski, pe care îl acuză de ”crime împotriva umanităţii'. Putin, prietenul său, e în schimb un îngeraş. Ce poate face dintr-un actor de succes pentru cei pasionaţi de filmele de acţiune un mercenar, în slujba unui dictator? Fascinaţia puterii. Pentru că un actor e puternic doar în filme. În viaţa reală, poate fi meschin, laş, prost. Pentru că viaţa nu e un scenariu, chiar dacă Seagal încearcă să o vadă astfel, jucînd în cea mai proastă peliculă a sa, în care eroul de altă dată, luptătorul pentru dreptate, se pune în slujba crimei de stat.

PREZENTUL FĂRĂ PERDEA Marius Oprea / Cavalerul fără de prihană Voiculescu, în luptă cu hidra corupţiei, cere capul lui Negoiţă

Cînd am văzut cum revine din lumea mutanţilor politici retraşi în adormire, Vlad Voiculescu, cerîndu-i demisia primarului Robert Negoiţă, care a fost trimis în judecată, la capătul potecii pe care a bătătorit-o spre DNA, mi-am adus aminte imediat de unul din scandalurile ”acoperite” din trecut. Precum cel al contractului cu Bechtel-ul, de pildă, despre care nu se mai vorbeşte, în mod strategic, aşa cum nu se mai vorbeşte nici de furtul de date de la ministerul Sănătăţii, de pe cînd Voiculescu era ministru. De ce? Pentru că industria pharma are bani. În prezent, cei mai mulţi bani. Şi cea mai mare putere politică şi mediatică. De Vlad Voiculescu nu se atinge niciun procuror, dar primarul ”dezvoltator” Negoiţă, care nu e nici el vreun înger, a făcut bătături la degete, de la atîtea declaraţii date la DNA, în ultimul deceniu.

PREZENTUL FĂRĂ PERDEA Marius Oprea / Abisul dintre elită şi popor cere în Rusia un cadavru politic: Şoigu, sau Putin?

Rusia nu moare, ea supravieţuieşte în orice condiţii. Cei ce mor, la o adică, şi cît de mulţi e necesar, sînt ruşii. Asta ştie orice rus de rînd, care acceptă ca pe un dat istoric această axiomă. Tocmai de aceea, ceea ce nu suportă ruşii sînt înfrîngerile. Şi din acest motiv, oricare dintre liderii militari […]

ISTORIA FĂRĂ PERDEA Marius Oprea / Dosarul Revoluţiei. Conspiratorii lui Gorbaciov în România

Am citit cu atenţie rechizitoriul la dosarul Revoluţiei şi pot spune, fără a mă pronunţa asupra finalităţii sale judiciare, că are valoare de document istoric. El ilustrează, cu date şi fapte concrete, modul în care Ion Iliescu, în fruntea grupului de conspiratori ai Moscovei în România, au acţionat în România înainte de 1989 pentru răsturnarea de la putere a lui Nicolae Ceauşescu.

Marius Oprea PREZENTUL FĂRĂ PERDEA / Viktor Orban face valuri pînă peste Ocean, din ”piscina” românilor: americanii, încîntaţi de ”orbanism”, că de ”iohannism” nu poate fi vorba

Viktor Orban face valuri. Se şi caţără pe ele, ca un surfer iscusit. Din şeful unui minuscul stat european, a ajuns ”model” peste Ocean, unde se vorbeşte de ”orbanismul american”, pe cale de a înlocui ”trumpismul” care n-a performat: n-a cîştgat alegerile din S.U.A. Conservatorii americani şi-au aţintit şi ei ochii pe Tuşnad, care a devenit, dintr-o măruntă staţiune harghiteană, un fel de pol al antiglobalismului.

COMENTARIU Marius Oprea / Coşmarul lui Iohannis şi al liberalilor: toate sondajele ”sfătuiesc” PSD-ul să iasă de la guvernare

Cel mai recent sondaj dat publicităţii e cel realizat de Avangarde, la comanda PSD şi arată cum stau românii cu intenţia de vot şi încrederea în politicieni, în luna iulie. Dar toate sondajele indică, de mai multă vreme încoace, o scădere dramatică a încrederii românilor în toţi politicienii şi, ca urmare, dezinteresul faţă de participarea […]

Marius Oprea PREZENTUL FĂRĂ PERDEA / ”România educată” mai tîrziu. Rămînem proşti pînă în 2027

Nu mult după inaugurarea primului său mandat, preşedintele României, Klaus Iohannis, fost profesor de fizică el însuşi, a ”tăiat panglica” unui ”program naţional” numit pompos ”România educată” şi l-a numit ”proiectul său de suflet”. Dar l-a lăsat apoi baltă (care ”suflet”?). După modelul ”de sus”, cei aflaţi la guvernare se raportează la învăţămînt de parcă n-ar fi fost ei înşişi elevi, vreodată, ori de parcă ar fi urît şcoala, din tot sufletul. Numai astfel se poate explica soarta învăţămîntului românesc, de ieri, de azi – şi de mîine: apropiată de a industriei, de odinioară. Ar fi şi el la pămînt de tot, numai că, ce te faci, mai există elevi, în România. Şi părinţii acestora, care votează. Ne aflăm, după aceeaşi veche reţete, în faţa unei noi legi a învăţămîntului, dar care are, de astă dată, un singur rost – de a camufla două realităţi, pe cît de vizibile, pe atît de supărătoare: subfinanţarea domeniului şi plagiatul lui Ciucă.