Mihaela Pascari

Migraţia românilor peste hotare şi lipsa de interes a tinerilor faţă de facultăţile din domeniul IT sunt doar câteva motive pentru care angajatorii sunt în continuare în goană după candidaţi.

Cele mai căutate cursuri de limbi străine de către angajaţii români sunt cele de limbă germană (45%) şi limba engleză (27%).

Limbile nordice pre­cum olandeză, suedeză, norvegiană sau dane­ză sunt cele mai căutate limbi străine, dar şi cel mai bi­ne plătite din piaţa muncii. În ultimii ani limba germană a început să câş­tige teren, a declarat Tănase Stamule, prodecan în cadrul facultăţii FABIZ din ASE.

An­ga­ja­torii recompensează recomandările interne, în urma competiţiei mari pe candidaţii din IT. Sumele por­nesc de la 600 de euro şi pot să ajungă şi până la 3.000 de euro, arată studiul AIMS Salary Map IT 2016.

Angajatorii români încep să preia modelul străin de retenţie a angajaţilor, după ce au realizat că o grădiniţă pentru copiii salariaţilor, situată în apropierea biroului, sporeşte loialitatea acestora, dincolo de recompensarea financiară.

Pentru angajaţii care fac parte din tânăra generaţie, o atmosferă de muncă relaxată, relaţia satisfăcătoare cu colegii şi şeful, posibilitatea de avansare cât mai rapidă, dar şi de a experimenta tehnologii cât mai noi contează mai mult decât pachetul salarial atunci când sunt puşi în faţa deciziei de a-şi schimba locul de muncă sau de a rămâne la cel actual.

Creşterea numărului de locuinţe noi din Capitală nu a ţinut cont de infra­structura educa­ţională, astfel că s-a ajuns în si­tuaţia în care, în anumite zone, copiii merg la şcoală în trei schimburi. În plus, adesea efectivele de elevi depăşesc 30 de copii într-o clasă, deşi legea învăţă­mântului spune clar că într-o clasă nu pot învăţa mai mult de 25 de copii.

Numărul companiilor controlate de tineri antreprenori cu vârstă de până în 29 de ani a scăzut cu 8% în ultimii patru ani şi a ajuns la 121.000 de acţionari, arată o analiză a Ziarului Financiar pe baza datelor de la Registrul Comerţului.