Inconştientul colectiv şi traumele războiului, în viziunea lui Jung descrisă în „Cărţile Negre”

Generaţii întregi poartă în ele traumele războaielor trecute, chiar dacă nu au fost expuse în mod direct consecinţelor imediate ale acestora. Pe lângă contribuţia la un răspuns adaptativ faţă de un eveniment armat prezent, care lasă în urmă suferinţă, nesiguranţă şi insecuritate, acest „bagaj” universal adunat în istoria omenirii acţionează ca un fir invizibil care îi conectează pe oameni într-un mod mult mai profund. Rezervorul din care acesta îşi extrage esenţa, imaginile, miturile şi semnificaţiile lor a fost numit de Carl Gustav Jung „inconştientul colectiv”. Iar definitivarea acestui concept şi dovada evidentă şi directă a existenţei sale s-a aflat, pentru psihiatrul şi analistul elveţian, în strânsă legătură cu izbucnirea Primului Război Mondial.

În Cărţile Negre, caietele sale de însemnări lansate în luna februarie la Editura Trei, se află menţiuni ale unora dintre cele mai vii şi elocvente întâlniri ale lui Jung cu imagini şi mesaje încorporate în inconştientul colectiv. Lansarea „Cărţilor Negre” în România, a doua ţară din lume după SUA care publică celebrele manuscrise la aproape 60 de ani de la moartea lui Jung, oferă o incursiune intimă a unui demers unic, desfăşurat pe parcursul a 19 ani de scrieri. După despărţirea de Freud, în special la nivel de viziune a inconştientului individual şi a conţinuturilor acestuia, Jung s-a dedicat unui drum personal de introspecţie în propria lumea internă. Acest drum, care a dat naştere unor concepte de referinţă în istoria psihologiei, l-a făcut la un anumit punct să creadă că suferă de schizofrenie.

Comunicat de presă furnizat şi asumat de Fabrica de PR

Citeşte comunicatul în întregime la adresa http://www.comunicate.mediafax.biz/Pages/Public/Comunicate.aspx?comunicatId=16029