Video Alexandru Rafila, despre aşezarea oamenilor la masă: Dacă nu sunt din aceeaşi familie, ar trebui să fie o distanţă de cel puţin 1,5 m

Am discutat măsuri tehnice, care vor intra în vigoare de la 1 iunie. Avem o creştere mică de cazuri. Măsurile de sănătate publică trebuie supervizate de instituţiile responsabile. Să nu luăm măsuri care sunt în afara cadrului sănătăţii publice. Presupun că va începe şi transportul internaţional. Trebuie să existe transport rutier şi pe calea ferată.

Profesorul Alexandru Rafila a vorbit despre noile măsuri de relaxare care vor fi valabile începând cu 1 iunie şi despre situaţia elevilor car vor susţine Bacalaureatul.

A. Rafila: Probabil că pentru anumite ţări va rămâne în continuare valabilă izolarea. Cei din Israel cuantifică clar câteva elemente care ţin de ţara din care vin turiştii. De exemplu pentru România, ca să putem merge în Israel nu trebuie să avem mai mult de 100 de cazuri noi de infectări pe zi, să facem 14.000 de teste. Şi altă condiţie: nu primesc mai mult de 3% dintre cetăţenii unei tari care au călătorit anul trecut în Israel. Există o limită numerică. Au nişte criterii foarte serioase.

A.Rafila: În privinţa redeschiderii teraselor, trebuie să ne gândim şi la dimensiunea mobilierului. Trebuie stabilită o dimensiune a meselor. Dacă locuiesc împreună, mai mulţi oameni pot să stea la masă împreuna. Dacă nu sunt din aceeaşi familie, ar trebui să fie de cel putin 1, 5 m.

A. Rafila: În privinţa spectacolelor în aer liber, nu ştiu dacă există teatru de vară pentru 500 de persoane. În Elveţia, sunt permise până la 300 de persoane. Şi în Elveţia s-a început de mult timp relaxarea.

A.Rafila: Eu cred că trebuie să se ţină examenele. Renunţarea la Bacalaureat e foarte periculoasă în primul rând ca semnal pentru educaţie. Cred că tinerii pot să respecte nişte reguli igienice fără niciun fel de problemă dacă li se oferă şi condiţiile speciale. Sunt multe ţări care folosesc măşti textile pentru elevi.

A.Rafila: Proiectul de lege privind vaccinarea este o chestiune reluată. Lipsa de responsabilitate a unuor parinti care nu şi-au vaccinar copiii a dus la decesul altor copii. E o lege care nu are caracter coercitiv. Dar dacă nu îţi vaccinezi copilul şi are consecinţe asupra copilului tău cât şi a altora, cred că trebuie, într-un fel, asumată.  Există o lipsă de vaccinuri la nivel mondial. Vaccinurile se produc greu. Sunt cele mai controlate produse medicale. Orice vaccin are reacţii adverse. Cei care se opun vaccinării sunt persoane vaccinate aproape în totalitate. Nu ştiu de ce există această furie.

Ideea vaccinării obligatorii nu e ideea diabolică a cuiva. E o necesitate de sănătate publică. De ce s-au luat aceste măsuri? Că au apărut boli transmisibile şi decese la copii. Şi s-a decis că trebuie să introduci o anumită obligativitate. Sunt ţări în care nu există această obligativitate. În Finlanda există acoperire vaccinală de 98%. În celelalte ţări a scăzut la 80%. Lumea a devenit îngrijorată. În Italia, după introducerea acestei legi de obligativitate, acoperirea vaccinală a crescut cu 10-15% şi s-a ajuns la un nivel acceptabil. În momentul în care această pandemie va dispărea, toate aceste măsuri pe care le comentăm, vor dispărea. Sănătatea publică nu e ceva abstract. Legea vaccinării a fost iniţiată din acest motiv, că începe să devină o problemă de sănătate publică. Legea nu se numeşte Legea Vaccinarii Obligatorii, ci Legea Vaccinării. Nu ştiu de ce trebuie să avem această construcţie ilogică, pe care o îmbrăcăm în cămaşă logică, aducând vorba de Big Pharma. Dacă lumea nu mai face gripă, cheltuielele de medicaţie nu vor mai exista. Şi sunt cheltuieli mari. Un vaccin gripal costă între 20-50 de lei, tratamentul pentru gripă este mai scump. Agresivitatea şi diversele încercări de intimidare a celor care sprijină vaccinarea mi se par incorecte.