Coronavirus: japonezii imunizaţi fără să ştie?

„Gripa nu a circulat în această iarnă, toată lumea s-a temut atât de mult de coronavirus, încât purtarea măştilor şi spălarea mâinilor au devenit practici folosite în exces”. Această reflecţie este a unui medic din oraşul Tokyo şi nu este singurul care afirmă acelaşi lucru. Cercetarea profesorilor Atsushi Takahashi, de la Universitatea Internaţională Kibi, şi Yasuhiko Kamikubo, de la Universitatea Kyoto, oferă o explicaţie mult mai complexă.

Datele compilate i-au ajutat să deducă faptul că intrarea succesivă din noiembrie şi respctiv ianuarie a primelor două serotipuri „slabe” ale Sars-CoV-2 în teritoriul japonez este responsabilă de scăderea numărului cazurilor de gripă. Acesta este un fenomen cunoscut drept interferenţă virală, după cum susţine profesorul Takahashi, relatează Le Point.

Profesorul Takahashi susţine că circulaţia gripei nu s-a realizat nu pentru că oamenii s-ar fi protejat mai bine, ci pentru că organismul deja intrase în contact cu formele uşoare ale coronavirusului, denumite serotip S şi K. Fără să provoace simptome, ele au declanşat o reacţie imună în organism.

În plus, a apărut un al treilea serotip al coronavirusului numit G, a cărui reproducere şi circulaţie sunt considerate a fi mult mai rapide. Acest al treilea tip, rezultat din diverse mutaţii minore, a circulat masiv la scară globală, în special în Occident. Cheia studiului este că expunerea succesivă la diferite variante nu provoacă aceeaşi reacţie.

În mod paradoxal, expunerea la serotip K imunizează împotriva variantei G, potrivit studiului realizat în Japonia. Dar atenţie, acestea nu sunt singurele fenomene care intră în joc şi nimic nu este definitiv. Dacă tipul G devine dominant, ar putea creşte mortalitatea, insistă domnul Takahashi. Şi precizeaza faptul că lucrurile nu s-au terminat: „Există un al patrulea tip aflat în circulaţie în Japonia, denumit Y, al cărui genotip şi caracteristici le verificăm în prezent.”

Cercetătorii japonezi au solicitat fonduri guvernului pentru a putea continua studiile pe noul coronavirus. Descoperirile i-ar putea ajuta pe savanţi să înţeleagă mai bine mutaţiile pe care virusul le produce şi cum ar putea organismul să neutralizeze infecţia, care a produs sute de mii de victime la nivel global.