Eficacitatea vaccinurilor împotriva COVID-19 asupra tulpinilor mutante ale virusului

Autorităţile spun că mutaţiile virusului SARS-CoV-2 ar putea duce la scăderea eficienţei anticorpilor produşi în urma infecţiei naturale sau a vaccinării, însă ar fi necesară acumularea unui număr mare de mutaţii, iar fenomenul ar dura o perioadă lungă de timp.

„Odată cu identificarea unei noi tulpini a virusului SARS-CoV-2 în Regatul Unit, s-a pus problema eficacităţii vaccinurilor dezvoltate până în acest moment. Vaccinurile recent dezvoltate au ca ţintă proteina Spike a noului coronavirus, glicoproteină de suprafaţă a virusului, capabilă să declanşeze un răspuns imun. Aceasta este responsabilă de pătrunderea virusului în celulele umane (şi, implicit, declanşarea infecţiei), prin legarea la receptori specifici care sunt localizaţi la nivelul tractului respirator şi tractului gastrointestinal. Proteina Spike se leagă la aceşti receptori printr-o regiune denumită domeniu de legare a receptorului. Sistemul imun recunoaşte proteina Spike ca fiind străină – similar momentului în care virusul pătrunde în organism şi atunci când ea este produsă postvaccinal – şi declanşează răspunsul imun în urma căruia se produc anticorpi”, se arată într-un articol postat pe https://vaccinare-covid.gov.ro/,

Potrivit sursei citate, s-a demonstrat că anticorpii produşi în urma infecţiei naturale cu virusul SARS-CoV-2 recunosc multe regiuni ale proteinei de suprafaţă a virusului, proteina Spike.

„Într-adevăr, modificarea acestor regiuni din cauza mutaţiilor ar putea conduce la scăderea eficienţei anticorpilor (fie ei produşi în urma infecţiei naturale sau în urma vaccinării). Dar, pentru ca acest lucru să se realizeze, ar fi necesară acumularea unui număr mare de mutaţii astfel încât să fie eliminată complet protecţia conferită, iar acest fenomen ar dura o perioadă lungă de timp, luând în considerare rata de mutaţie a virusului. Pe termen lung, această posibilitate nu poate fi în totalitate exclusă. Cu toate acestea, chiar dacă s-ar întâmpla acest lucru, nu ar fi necesară reluarea întregului proces de dezvoltare a vaccinurilor, ci doar adaptarea periodică a acestora la tulpinile circulante. Cel mai bun exemplu în acest sens îl reprezintă vaccinarea antigripală, pentru care recomandarea tulpinilor ce urmează a fi incluse în vaccin pentru fiecare sezon se schimbă anual, iar vaccinul este produs, testat şi administrat într-un interval de doar câteva luni”, se mai arată în articol.