Video Interviu exclusiv Prof. Alexandru Rafila: România va avea acces la vaccinul anti Covid printr-un mecanism european de cooperare

Profesorul Alexandru Rafila, reprezentantul României la OMS, îţi explică cele mai fierbinţi subiecte discutate la cea de-a 73-a Adunări Generale a Organizaţiei Mondiale s Sănătăţii, organizată în format video. Astfel,  toate statele membre OMS au adoptat prin consens o rezoluţie prin care cer o investigaţie legată de modul în care a gestionat OMS pandemia. Acest audit nu va fi făcut însă acum, ci după ce va trece pandemie. 

A fost o zi lungă, cred că nu uşoară, 194 de state membre OMS, o videoconferinţă în care toate discuţiile au stat sub semnul pandemiei. Ce lucruri importante s-au discutat? 

A.R: Problema legată de pandemie a dominat intervenţiile. Cheia intervenţiilor multor state s-a referit la solicitarea imperioasă a SUA, chiar a preşedintelui Donald Trump, de a face un audit, o evaluare independentă a Organizaţiei, care ar trebui, în opinia SUA să răspundă unor acuze legate de declararea cu întârziere a pandemiei, lipsei de transparenţă cel puţin în primele săptămâni de la declanşarea problemei în China, şi acest lucru a creat două tabere, în sensul în care dacă de principiu toată lumea acceptă că este necesară o evaluare a OMS, dar nu numai a OMS, dar şi a altor agenţii specializate ale Naţiunilor Unite, momentul ales pentru această evaluare nu este unanim acceptat, şi, până la urmă, Rezoluţia care a fost votată prin consens, chiar astăzi de cele 194 de state membre, s-a concentrat pe exprimarea clară a nevoii de colaborare şi de solidaritate în această perioadă, nu a exclus în nici un fel necesitatea evaluării Organizaţiei, dar acest lucru să se facă într-un moment oportun, pentru că, atunci când ai o criză majoră de sănătate publică, şi ai o Organizaţie care gestionează până la urmă la nivel internaţional această criză e mai greu să faci o evaluare a activităţii care să nu împiedice activităţile curente şi să creeze neîncredere şi lipsă de coeziune în jurul statelor membre ale Organizaţiei.

De ce anume a fost acuzată concret China? 

A.R: China a fost acuzată explicit că a ascuns sau a întârziat modul în care a apărut această epidemie iniţial, şi ulterior pandemie, aceste acuzaţii au fost respinse în mod evident de partea chineză, şi rămâne să vedem în viitor ce se va întâmpla, mai ales că în discuţie a apărut şi Taiwanul, care ştiţi că nu este membru OMS şi încearcă să devină membru observator al Organizaţiei, China are o politică foarte clară în această privinţă şi consideră că Taiwanul este partea Chinei, o ţară, două sisteme, şi se pare că experienţa Taiwanului atât în detectarea precoce a îmbolnăvirilor, cât şi în măsurile de sănătate publică luate , constituie un argument pentru SUA ca să solicite acceptarea Taiwanului ca şi observator la nivelul OMS.

A existat intenţia SUA de a cere demiterea şefului OMS tocmai pentru că OMS nu ar fi gestionat aşa cum trebuie pandemia de coronavirus. Cum stau lucrurile?

A.R: Această solicitare de demitere a directorului general nu a fost explicită. Aici sunt două două probleme. Una este să discuţi despre activitatea şi credibilitatea directorului general, şi altceva este să discuţi despre activitatea şi credibilitatea Organizaţiei. Ar trebui aceste două planuri separate şi cel puţin în interveţia SUA acest lucru nu a fost foarte clar, şi, în general Organizaţia a fost ţinta criticilor, lucrurile sunt mai delicate. Într-o situaţie de criză încerci să fructifici avantajul unei astfel de organizaţii, încerci să o sprijini, şi, dacă sunt lucruri de criticat şi de schimbat acestea se pot face într-un moment în care criza nu este atât de acută.

Specialiştii din lumea întreagă caută un vaccin. A existat această idee că statele sărace nu vor avea acces la el. Ce ne spuneţi legat de asta? 

Este foarte corectă întrebarea, întotdeauna Organizaţia a militat pentru accesul universal, fie că vorbim despre servicii medicale, fie că discutăm de medicamente, de vaccinuri. Acest concept care ar trebui să guverneze sănătatea şi care ar trebui să fie aplicabil peste tot până în anul 2030, Universal Health Coverage, implică toate aceste elemente Din punctul acesta de vedere preşedintele. Macron a avut o intervenţie foarte bună aş zice, şi sigur, el s-a referit la Uniunea Europeană, care ar trebui să instituie mecanisme comune de procurare şi distribuţie a medicamentelor sau a vaccinurilor necesare, în momentul în care ele vor apărea, dar, aceleaşi principii ar trebui să existe la nivel global, accesul la medicaţie nu ar trebui să fie discriminatoriu. Multe dintre ţările care au resurse şi-au arătat disponibilitatea de a împărţi aceste produse dacă vor apărea, să ofere licenţe gratuite de producţie, să ofere preţuri extrem de reduse.

Cum stă România? Noi avem un plan? Se brevetează un vaccin într-o anumită ţară, cum facem să obţinem vaccinul? 

A.R: Eu nu am remarci la politica Guvernului, pot să vă spun eu ce ştiu din zona de relaţii internaţionale. Probabil că există planuri foarte bine articulate la nivelul Ministerului Sănătăţii, vă spun doar ce ştiu eu. Acest mecanism european de procurare colectivă a fost pus în aplicare, funcţionează, începe să funcţioneze, şi România şi-a exprimat intenţia de a fi parte, sigur că nicio ţară a Uniunii nu este obligată să fie parte a acestui program de achiziţie şi de distribuţie comună a medicamentelor şi a vaccinurilor, dar, din câte ştiu eu, România şi-a exprimat disponibilitatea, şi atunci în mod normal ar trebui să avem acces prin mecanismul acesta coordonat al Uniunii Europene.

Să revenim la acea Rezoluţie, care este poziţia Beijingului?

A fost adoptată prin consens. Poziţia Beijingului este că presiunile care se fac în ceea ce priveşte Taiwanul pe de o parte, şi de investigaţia solicitată de SUA necondiţionat, adică să  se desfăşoare cât mai rapid şi într-un mod în care să fie acceptat de către Guvernul din China, vă daţi seama că există o poziţie foarte clară a Chinei în această privinţă. Nu respind ideea acestui audit dar în condiţiile acceptabile sau acceptate de către partea chineză.