INTERVIU EXCLUSIV | Şefa Biroului OMS pentru România: În acest moment sunt 40 de vaccinuri evaluate

Această boală este nouă, nu este cunoscută, aflăm zilnic lucruri, învătăm în fiecare zi lucruri noi despre boală. Prin urmare, este important să aplicăm măsuri de izolare, nu doar să atenuăm riscurile, ci şi să oprim răspândirea, ceea ce înseamnă că toate aceste măsuri ar trebui aplicate pentru a preveni răspândirea în comunităţi.

Cercetările şi dezvoltarea de vaccinuri sunt prioritare pentru OMS, împreună cu oameni de ştiinţă şi cu experţi, cu autorităţile chineze care lucrează în acest sens, la fel ca şi alte ţări şi comunităţi ştiinţifice. Dezvoltarea unui vaccin necesită timp, de fapt ani, pentru că trebuie să asigurăm că acel vaccin este sigur şi eficient. În acest moment sunt 40 de vaccinuri evaluate de OMS şi sunt multe terapii, peste 200, dar sunt importante şi analizele pentru diagnosticare şi alte metode de diagnosticare.

Fiecare ţară are propriile evaluări pentru determinarea riscurilor. În funcţie de aceste evaluări, ştim că în România există un grup care coordonează reacţia la această epidemie, analizează cu seriozitate riscurile şi evoluţia bolii în România, iar în funcţie de aceste lucruri propun măsuri pentru oprirea epidemiei.

Sper că nu vom avea noi cazuri, sigur că nu putem anticipa că nu vom avea noi cazuri, chiar şi aşa, aş vrea să repet că cei mai mulţi oameni care au fost infectaţi şi-au revenit foarte bine, 80% dintre oameni îşi vor reveni în totalitate, aproximativ 15% vor avea forme mai severe de îmbolnăvire, iar circa 5% pot fi în stare critică. Deci, oamenii nu ar trebui să intre în panică, oamenii trebuie să fie conştienţi în legătură cu metodele de transmitere, cu metodele de protecţie pe care ar trebui să le aplice, trebuie să ptie că în multe cazuri sunt forme uşoare ale bolii.

Redăm mai jos interviul integral realizat cu şefa biroului Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii pentru România:

Reporter: Vă mulţumesc foarte mult că aţi acceptat să discutaţi cu noi. Dacă aţi putea să îmi spuneţi vă rog, dat fiind că suntem într-o mare criză din cauza coronavirusului (Covid-19)?

Miljana Grbic: Noi, OMS, am intensificat evaluările privind riscul de răspândire şi privind impactul virusului de la nivelul ridicat la nivelul foarte ridicat, pe plan mondial. Iar acest lucru înseamnă că fiecare ţară trebuie să fie pregătită pentru primul caz, pentru primul focar de cazuri şi pentru răspândirea bolii în comunităţi. Acest lucru înseamnă că ţările trebuie să aibă pregătite unele măsuri stabilite pentru a răspunde la această epidemie. Iar aceste măsuri sunt în primul rând sunt identificarea, depistarea cât se poate de rapid a cazurilor, izolarea pacienţilor şi a contactelor celor infectaţi, apoi protejarea angajaţilor din domeniul medical, deoarece ei sunt în prima linie şi ei sunt cei mai expuşi. De asemenea, trebuie luate măsuri pentru prevenirea epidemiilor intraspitaliceşti, pentru prevenirea răspândirii bolii în comunităţi prin informarea publicului, prin transmiterea de date despre situaţie şi a unor recomandări în timpul util.

Reporter: Ce s-a întâmplat în Italia, deoarece am văzut primele cazuri acum două săptămâni, iar în doar câteva zile avem mii de cazuri şi sute de morţi?

Miljana Grbic: Această boală este nouă, nu este cunoscută, aflăm zilnic lucruri, învătăm în fiecare zi lucruri noi despre boală. Prin urmare, este important să aplicăm măsuri de izolare, nu doar să atenuăm riscurile, ci şi să oprim răspândirea, ceea ce înseamnă că toate aceste măsuri ar trebui aplicate pentru a preveni răspândirea în comunităţi. Observăm pentru prima dată de la apariţia acestei boli, primele semnale au fost observate în decembrie anul trecut, pentru prima dată observăm mai multe cazuri în alte ţări şi regiuni în afară de China.

Reporter: Este normal? Aşa este situaţia de obicei?

Miljana Grbic: Aşa s-a răspândit acest virus, aşa acţionează şi, ţinând cont de ce am experimentat în China, care a implementat măsuri stricte de izolare, aflăm lucruri şi putem recomanda ce măsuri ar trebui aplicate pentru a evita răspândirea. Trebuie să spun că această boală poate fi izolată, putem încetini şi opri această epidemie. De asemenea, cei infectaţi, majoritatea îşi vor reveni, vor reveni la forma pe care o aveau înainte de a se îmbolnăvi.

Reporter: Oamenii vorbesc despre vaccinuri, spre exemplu în Marea Britanie sunt oameni de ştiinţă care le propun voluntarilor să testeze vaccinuri pentru că vor fi plătiţi pentru asta. Cât de departe suntem de producerea unui vaccin pentru COVID-19 şi este sigur ca oamenii din Marea Britanie să răspundă acestor apeluri lansate de comunităţi ştiinţifice?

Miljana Grbic: Cercetările şi dezvoltarea de vaccinuri sunt prioritare pentru OMS, împreună cu oameni de ştiinţă şi cu experţi, cu autorităţile chineze care lucrează în acest sens, la fel ca şi alte ţări şi comunităţi ştiinţifice. Dezvoltarea unui vaccin necesită timp, de fapt ani, pentru că trebuie să asigurăm că acel vaccin este sigur şi eficient. În acest moment sunt 40 de vaccinuri evaluate de OMS şi sunt multe terapii, peste 200, dar sunt importante şi analizele pentru diagnosticare şi alte metode de diagnosticare. Cercetările sunt aflate în atenţia OMS şi a comunităţii ştiinţifice şi în acest moment nu putem spune când va fi gata vaccinul, dar, din experienţa pe care o avem după Ebola, putem lucra mai rapid, facem tot ce putem pentru a avea unul disponibil înainte de această perioadă, care este în medie de patru ani.

Reporter: În România am avut primele cazuri acum două săptămâni. Cum credeţi că va evolua situaţia în România?

Miljana Grbic: Nu putem face predicţii în acest moment, nu putem spune, dar ceea ce putem spune este că sunt aplicate metode pentru a preveni răspândirea şi a contracara această epidemie, am menţionat deja aceste metode: este vorba de supraveghere de a construi capacităţi ale laboratoarelor, capabilităţi de supraveghere; este vorba şi de protejarea angajaţilor din domeniul medical, de a-i instrui despre cum pot trata şi cum pot interacţiona cu pacienţii, este vorba şi de angajamentele la nivelul comunităţilor. O parte importantă a reacţiei se referă la angajamentul comunităţilor. Iar când spun comunitate mă refer la publicul general. Publicul general trebuie să fie conştient de prezenţa bolii, trebuie să fie conştient de măsurile pe care trebuie să le ia pentru a se proteja şi pentru a-i proteja pe ceilalţi.

Reporter: OMS a adresat recomandări Guvernului României despre aceste măsuri?

Miljana Grbic: Noi, în calitatea de agenţie internaţională, le oferim recomandări tuturor statelor membre, tuturor guvernelor, iar fiecare ţară preia aceste recomandări, instrumente şi măsuri şi le adaptează la condiţii locale, la nevoile locale. Colaborăm cu Ministerul Sănătăţii din România şi ei urmăresc recomandările noastre, le adaptează contextului din România.

Reporter: Din ceea ce vedeţi, în România şcolile vor fi închise, grădiniţele vor fi închise, transporturile din şi spre Italia sunt oprite. Sunt suficiente aceste măsuri?

Miljana Gbric: Fiecare ţară are propriile evaluări pentru determinarea riscurilor. În funcţie de aceste evaluări, ştim că în România există un grup care coordonează reacţia la această epidemie, analizează cu seriozitate riscurile şi evoluţia bolii în România, iar în funcţie de aceste lucruri propun măsuri pentru oprirea epidemiei.

Reporter: Ar trebui să îşi facă oamenii provizii? Ştiţi că toată lumea este preocupată că poate ar trebui să aibă apă în case, pâine, ceva de mâncat mai mult de o săptămână. Sunt bune aceste măsuri?

Miljana Grbic: Nu cred că lumea ar trebui să acumuleze alimente, nu cred că ar trebui să cumpere în avans alimente sau alte lucruri, dat fiind că sunt suficiente în supermarketuri, acestea nu sunt măsuri de oprire a epidemiei. Mai important, în loc de a acumula alimente, este să ştii cum să te protejezi; trebuie să reamintesc că acest virus se poate răspândi prin picături, prin contact direct cu obiecte contaminate. Asta ştim despre boală, iar oamenii ar trebui să ştie cum să se poată proteja, fără să atingă obiecte despre care cred că sunt contaminate fără a le curăţa şi dezinfecta înainte cu dezinfectanţi şi prin spălarea mâinilor cu apă şi săpun, după curăţarea suprafeţelor. Desigur, este important, trebuie să spun de fiecare dată că spălarea mâinilor este o metodă bună de a te proteja de aceste virus.

Reporter: Sunt unii oameni în opinia cărora COVID-19 este mai rău decât Ebola, MERS ori SARS. Este adevărat?

Miljana Grbic: Putem compara, să spunem că putem găsi unele similitudini şi unele diferenţe între virusul gripal şi acest virus. Spre exemplu, ambele virusuri pot genera boli uşoare ori severe. Ambele virusuri se pot transmite prin picături sau prin contacte directe, gripa şi prin aer. Pot fi folosite aceleaşi măsuri preventive pentru ambele virusuri. În privinţa diferenţelor între cele două virusuri şi formele lor, virusul gripal se poate transmite înainte de începerea simptomelor, iar perioada de incubaţie, care este perioada dintre contactul cu o persoană bolnavă şi începerea simptomelor, este de două zile, pentru Covid este cinci-şase zile. În cazul gripei şi în cazul Covid-19, Covid-19 poate fi mai sever, poate avea forme mai severe şi se poate ajunge la asta, iar Covid-19 se pare că afectează mai puţin copiii, comparativ cu gripa.

Reporter: Oare de ce?

Miljana Grbic: Nu ştim încă, dar datele noastre şi informaţiile colectate din China ţinând cont de cazurile lor arată că sunt afectaţi mai puţin copiii.

Reporter: Din ce vedem în prezent în lume, aceste măsuri drastice cum le-ar numi unii, va mai fi lumea la fel după COVID-19?

Miljana Grbic:Cred că lumea va fi mai inteligentă, deoarece aceasta este o lecţie majoră pentru noi toţi, dat fiind că trebuie să fim pregătiţi pentru epidemii de acest tip şi trebuie să ne consolidăm sistemul medical pentru a fi capabili să răspundem la provocări de acest fel.

Reporter: Din ce vedeţi, este pregătită România pentru noi cazuri? Noi trăim în România de ceva timp şi...

Miljana Grbic: Sper că nu vom avea noi cazuri, sigur că nu putem anticipa că nu vom avea noi cazuri, chiar şi aşa, aş vrea să repet că cei mai mulţi oameni care au fost infectaţi şi-au revenit foarte bine, 80% dintre oameni îşi vor reveni în totalitate, aproximativ 15% vor avea forme mai severe de îmbolnăvire, iar circa 5% pot fi în stare critică. Deci, oamenii nu ar trebui să intre în panică, oamenii trebuie să fie conştienţi în legătură cu metodele de transmitere, cu metodele de protecţie pe care ar trebui să le aplice, trebuie să ptie că în multe cazuri sunt forme uşoare ale bolii.

Reporter: Vă mulţumesc foarte mult.