AP: Pandemia de coronavirus, un eşec de comunicare între China şi OMS. Informaţii vitale nu ar fi fost dezvăluite la timp

În luna ianuarie, Organizaţia Mondială a Sănătăţii a lăudat public China pentru răspunsul rapid al autorităţilor în criza epidemiei de coronavirus. OMS a mulţumit în repretate rânduri Guvernului chinez pentru reacţia neîntârziată, aceştia împărtăşind „imediat” modelul structurii genetice a virusului. De asemenea, eforturile şi angajamentul de care China ar fi dat dovadă în scopul transparenţei au fost aplaudate drept „impresionante, dincolo de cuvinte”.

Cu toate acestea, potrivit Associated Press, povestea din culise este diferită, marcată de întârzieri semnificative în divulgarea unor date majore din partea Chinei şi frustrări considerabile în rândul OMS, privaţi de accesul la informaţia de care aveau atât de mare nevoie.

A durat mai bine de o săptămână până ce statul chinez a trimis genomul noului coronavirus, după ce datele au fost decodificate şi verificate de trei laboratoare diferite. Conform interviurilor acordate şi documentelor interne, de vină ar fi fost controlul strict al informaţiilor şi competiţia dintre instituţiile sistemului chinez de sănătate publică.

Laboratoarele Guvernului chinez au făcut public genomul viral doar după ce acesta a apărut mai întâi pe un site web de profil, în data de 11 ianuarie. Chiar şi în aceste condiţii, China a provocat o întârziere de cel puţin două săptămâni în privinţa furnizării datelor amănunţite despre cazuri şi pacienţi către OMS, potrivit rapoartelor agenţiei de sănătate a ONU. La momentul respectiv, obţinerea acelor informaţii era vitală pentru încetinirea majoră a ritmului de răspândire a infecţiei.

Această discrepanţă uriaşă a fost explicată într-un articol Associated Press, în urma consultării unor surse interne. Oficialii OMS ar fi lăudat China în mod public, întrucât doreau să flateze guvernul şi să obţină astfel mai multe informaţii. În privat, însă, aceştia s-au plâns în şedinţe de opacitatea cu care îi trata China, în refuzul de a le permite să evalueze adevăratele riscuri ale noului coronavirus. Astfel, a fost pierdut timp preţios.

„Avem informaţii minimale”, declarase epidemiologul american Maria Van Kerkhove în timpul unei întâlniri OMS pe tema COVID-19. „În mod clar, nu este suficient pentru a elabora o planificare adecvată.”

„Suntem în stadiul în care ne oferă o informaţie nouă cu 15 minute înainte să apară pe CCTV”, a declarat oficialul de top al OMS din China, Dr. Gauden Galea, referindu-se la televiziunea centrală a Chinei.

Povestea din spatele răspunsului timpuriu la coronavirus vine într-un moment în care agenţia de sănătate din cadrul ONU e sub presiune. După ce au lăudat în repetate rânduri răspunsul prompt al chinezilor, preşedintele american Donald Trump a criticat OMS. Acesta a acuzat că organizaţia ar fi complotat cu China pentru a ascunde adevărata amploare a crizei COVID-19. Trump a pus capăt colaborării cu OMS vineri.

Între timp, preşedintele Xi Jinping a promis să obţină 2 miliarde de dolari în următorii doi ani pentru a lupta împotriva coronavirusului, afirmând că statul chinez a furnizat întotdeauna informaţii OMS şi lumii „într-un mod cât mai oportun”.

Noile informaţii nu validează nici versiunea chineză, nici cea americană, dar prezintă în schimb blocajul agenţiei de sănătate, care încearcă din răsputeri să obţină date vitale, în ciuda limitărilor impuse de autorităţi. Deşi dreptul internaţional obligă ţările să raporteze informaţii care ar putea avea impact asupra sănătăţii publice către OMS, agenţia ONU nu are puteri reale pentru a forţa aplicarea legii şi nu poate investiga în mod independent epidemiile din interiorul ţărilor. În schimb, anchetele epidemiologice trebuie să se bazeze pe cooperarea statelor membre.

Rapoartele sugerează că, mai degrabă decât să organizeze un complot cu China, aşa cum a afirmat Trump, OMS a fost lăsată în beznă totală, întrucât China i-a oferit doar informaţiile minime cerute de lege. Cu toate acestea, agenţia a încercat să înfăţişeze China în cea mai bună lumină posibilă, probabil ca mijloc de a obţine mai multe date. În plus, experţii OMS au fost sinceri în aprecierea modului în care cercetătorii chinezi şi-au făcut treaba, în ceea ce priveşte decodificarea genomului viral, în ciuda lipsei de transparenţă din partea oficialilor chinezi.

Angajaţii OMS au dezbătut intens asupra unei strategii pentru a determina China să le permită accesul complet. În conformitate cu dreptul internaţional, OMS trebuie să partajeze rapid informaţii şi alerte cu ţările membre cu privire la o eventuală criză de sănătate în evoluţie. 

În cea de-a doua săptămână a lunii ianuarie, dr. Michael Ryan, din conducerea departamentului în situaţii de urgenţă al OMS, le-a spus colegilor că a venit timpul să „schimbe macazul” şi să aplice mai multă presiune asupra Chinei, temându-se de repetarea focarului de sindrom respirator acut sever (SARS) care a izbucnit în China în 2002 şi a ucis aproape 800 de oameni în întreaga lume.

„Este exact acelaşi scenariu. Noi, încercând la nesfârşit să obţinem actualizări din China despre ceea ce se întâmplă”, a spus el, nemulţumit de lipsa de transparenţă de care a dat dovadă ţara asiatică.

Ryan a spus că cea mai bună soluţie a fost ca OMS să facă propria analiză independentă cu date de la guvernul chinez, pentru că, în caz contrar, „alte ţări vor lua măsuri.” Ryan a menţionat, de asemenea, că statul chinez nu a cooperat în acelaşi mod în care au făcut-o alte ţări în trecut.

„Acest lucru nu s-ar fi întâmplat în Congo şi nici nu s-a întâmplat în Congo sau în alte locuri”, a spus el, referindu-se probabil la focarul de Ebola din 2018. „Trebuie să vedem datele. Este absolut necesar în acest moment.“

Întârzierile au împiedicat limitarea răspândirii coronavirusului în alte ţări, precum şi dezvoltarea globală a testelor, medicamentelor şi vaccinurilor. Lipsa de date detaliate despre pacienţi a făcut, de asemenea, mai dificilă determinarea perioadei exacte de contagiune.

Între 2 ianuarie, ziua în care genomul complet al virusului SARS-CoV-2 a fost decodat pentru prima dată de un laborator guvernamental, şi 30 ianuarie, ziua în care OMS a declarat criza COVID-19 o urgenţă internaţională, focarul s-a răspândit enorm, cu un factor de la 100 până la 200 de ori, conform datelor retrospective ale Centrului Chinez pentru Controlul şi Prevenirea Bolilor. Virusul a infectat până acum aproximativ 6 milioane de oameni în întreaga lume şi a ucis peste 374.000.

Cu toate acestea, Mokdad şi alţi experţi au remarcat, de asemenea, că dacă OMS ar fi fost mai agresivă cu China, ar fi putut declanşa o situaţie mult mai gravă şi ar fi riscat să nu mai obţină informaţii deloc.

OMS şi oficialii numiţi au refuzat să răspundă la întrebările adresate de Associated Press în absenţa unor dovezi audio sau scrise ale şedinţelor la care se face referire. Acestea nu au putut fi furnizate pentru a proteja sursele.

„Conducerea şi personalul nostru au lucrat zi şi noapte, respectând regulile şi reglementările organizaţiei pentru a sprijini şi a împărtăşi informaţii cu toate statele membre în mod egal”, se arată într-o declaraţie OMS.

Comisia Naţională de Sănătate din China şi Ministerul Afacerilor Externe chinez nu au făcut niciun comentariu. În ultimele luni, China şi-a apărat în mod repetat acţiunile, iar multe alte ţări - inclusiv SUA - au răspuns coronavirusului cu întârzieri şi mai mari.

„De la începutul focarului, am împărtăşit continuu informaţii despre epidemie cu OMS şi comunitatea internaţională într-o manieră deschisă, transparentă şi responsabilă”, a declarat Liu Mingzhu, oficial al Departamentului Internaţional al Comisiei pentru Sănătate, într-o conferinţă de presă din 15 mai.

CITEŞTE AICI -  35 de zile de incertitudine. Ce s-a întâmplat de la descoperirea coronavirusului până la declararea stării de urgenţă internaţională