„Pandemie de corupţie”. Ce scrie Washington Post despre afacerile cu măşti din România

În articolul realizat de The Washington Post, se face referire la compania Romwine & Cofee SRL, situată la câţiva kilometri de sudul Bucureştiului, care vinde ţigări şi lichior, însă care a reuşit să obţină prin licitaţie contracte în valoare de 12, 6 milioane de dolari pentru livrarea de măşti medicale, la un preţ dublu decât preţul pieţei.

Acelaşi articol menţionează că acest contract a fost realizat după ce Sanimed International, un furnizor de echipamente medicale, exclus din contractele directe cu statul din cauza impozitelor datorate, a realizat un parteneriat cu vânzătorul de lichior şi ţigări, de fapt proprietarul Sanimed, Cătălin Hideg. Potrivit acestuia din urmă, contractul nu ar fi unul neobişnuit.

„Oriunde în lume, companiile mari folosesc alte companii pentru licitaţii. Se folosesc consorţii, asociaţii, parteneriate. Există companii cu doar trei angajaţi şi trei laptopuri, care au câştigat licitaţii în valoare de milioane de euro pentru străzi, autostrăzi, poduri ş.a”, citează Washington Post, potrivit unor declaraţii ale proprietarului Sanimed, Cătălin Hideg, pentru B1 TV.  

Studiul îl citează, de asemenea, pe Sorin Ioniţă, expert în reforma administraţiei publice, care ar fi definit competiţia pentru contractele privind coronavirus ca o ”zonă gri”.

Alături de România sunt date drept exemple negative şi Columbia şi Bangladesh.

În Columbia, oficialii statului au distribuit, în contextul pandemiei COVID-19, cutii cu alimente familiilor afectate de carantină. Deşi în mod normal aceste acţiuni ar fi demne de lăudat, potrivit legislatorului Ricardo Quintero, preţurile plătite de oficialii columbieni pentru aceste alimente ar fi fost de două ori mai mari decât preţul pieţei.

„Întotdeauna întâlneşti exemple de corupţie”, a declarat Quintero, citat de The Washignton Post. „Ceaa ce doare însă este că se întâmplă acum, în astfel de vremuri”, a adăugat acesta. În urma unor investigaţii, s-a aflat că statul columbian ar fi plătit, spre exemplu, 2, 81 de dolari pentru 250 de grame de cafea, care ar fi costat, de fapt, în jur de 1,20 de dolari.

Un exemplu similar de acţiuni aparent lăudabile, în esenţă de condamnat, se găseşte şi în Bangladesh, unde guvernul a început să distribuie orez cetăţenilor rămaşi fără locuri de muncă din cauza urma măsurilor luate pentru combaterea COVID-19.

 În urma acestor acţiuni, au dispărut aproape 600 000 de lire, iar 50 de persoane, inclusiv birocraţi şi oficiali locali, au fost acuzaţi de încercarea de a revinde orezul la preţuri mult mai mari.

„Era de aşteptat ca o astfel de criză să scoată tot ce-i mai bun din virtuţile oamenilor – empatia şi solidaritatea – pe care le vedem în jur sub mai multe forme”, a declarat Iftekharuzzaman, directorul executiv al Transparency International, din Bangladesh. „Cu toate acestea, în mod regretabil şi ruşinos, au ieşit la suprafaţă şi cele mai urâte virtuţi ale oamenilor”, a continuat acesta, citat de The Washington Post.

Astfel de acţiuni se întâmplă şi la case mai mari, întrucât acelaşi studiu menţionează şi contractele realizate de Agenţia Federală de Management a Urgenţelor din SUA, care a oferit un contract de 55 de milioane de dolari pentru livrarea de măşti de protecţie unei companii din Delaware, care nu avea niciun istoric privind producerea sau achiziţionarea de echipamente medicale. Este vorba despre Panthera Worldwide, o companie selectată fără licitaţie, căreia guvernul SUA îi plăteşte 5, 50 de dolari pe mască, de câteva ori mai mult decât preţul altor furnizori.

Abonează-te la Mediafax pe Youtube: Reţeta tratamentului pentru bolnavii de Covid19. Noul protocol de la Spitalul Victor Babeş Timişoara