Sănătatea ca bun privat. Sănătatea ca bun public. Dr Radu Ţincu: „Cred că un manager de spital privat nu ar putea niciodată să funcţioneze într-un spital de stat, pentru că filosofia celor două entităţi este atât de diferită” /„În acest val patru am resimţit, poate, cea mai puternică criză din pandemie”

Radu Ţincu: „În momentul în care accepţi un număr mare de asistaţi social, vei accepta implicit şi o mediocritate a serviciilor de sănătate.”
Radu Ţincu: „Este evident că această criză sanitară a produs un dezechilibru în capacitatea de răspuns sanitar al României”
Radu Ţincu: „În momentul în care ai 1.600 de oameni bolnavi de aceeaşi boală care ţi-au ocupat 1.600 de locuri, este clar că celelalte patologii nu au cum să se descurce cu numărul de locuri rămase restante”
Radu Ţincu: „Dacă România îşi va face statistica va vedea că, cel puţin pe perioadele de vârfuri de pandemie, au fost oameni care au pierdut alte bătălii, cu alte boli”

581 afișări

Imaginea articolului Sănătatea ca bun privat. Sănătatea ca bun public. Dr Radu Ţincu: „Cred că un manager de spital privat nu ar putea niciodată să funcţioneze într-un spital de stat, pentru că filosofia celor două entităţi este atât de diferită” /„În acest val patru am resimţit, poate, cea mai puternică criză din pandemie”

Radu Ţincu, medic primar terapie intensivă-toxicologie, este omul care are poate cea mai realistă şi deopotrivă cea mai dureroasă imagine a vieţii, dar şi a morţii.

Din locul unde secundele fac diferenţa între a te salva sau nu, unde un loc în terapie intensivă şi un tub de oxigen au devenit o bătălie în sine, dr. Radu Ţincu - invitat în cadrul emisiunii InSecuritate, de la Aleph News - recunoaşte că, în acest val patru, s-a resimţit cea mai puternică criză din pandemie.

Dr. Radu Ţincu: „În spital e locul dintre viaţă şi moarte, mai ales în terapie intensivă”

„Nicăieri nu se simte mai bine şi mai fidel o criză decât acolo în terapie intensivă, acolo unde lupta dintre viaţă şi moarte este prezentă în fiecare moment. Însă, în acest val patru, am resimţit poate, cea mai puternică criză din pandemie, pentru că valul acesta a fost şi este unul foarte intens. (...) Intens în numărul de pacienţi şi în rapiditatea cu care ei au avut nevoie de servicii medicale. Dacă la începutul lui septembrie nu prea existau pacienţi internaţi cu Covid-19, într-o lună de zile s-a ocupat capacitatea secţiilor de terapie-intensivă în totalitate, a fost nevoie de creşterea progresivă la 800-1.200-1.600 de paturi de terapie intensivă.”

Radu Ţincu: „Sistemul privat a funcţionat bine pentru că a utilizat infrastructură nouă”

Ce înseamnă în România lui 2021 să fii pacient şi medic în România? Cum reuşeşte sistemul privat de sănătate să acopere nevoile pacientului şi să ofere condiţii de sănătate la standarde de excelenţă? Ar fi posibilă aducerea unor privaţi la managementul unor spitale de stat?

„Nu e o minune. E foarte simplu! Sistemul privat a funcţionat bine pentru că a utilizat infrastructură nouă. Nu o să vedeţi un spital privat într-o clădire veche. Toate spitalele noi sunt construite în clădiri noi care corespund necesităţilor actuale, rigurozităţilor actuale, respectă circuitele funcţionale, respectă gradul de confort de care pacienţii au nevoie. Deci, infrastructura este nouă. Al doilea element care mi se pare esenţial este debirocratizarea.

Accesul e mult mai facil şi acest lucru trebuie să se întâmple şi în sistemul de stat. Şi, în al treilea rând, trebuie să nu uităm faptul că multe din aceste spitale private funcţionează cu o finanţare dublă. Există o finanţare care este asigurată de Casa de Asigurări de Sănătate, care poate plăti o parte din serviciile medicale şi există o parte decontată din buzunarul pacientului. Şi atunci nu ai avea cum să nu ai succes. Ai clădiri-spital noi, ai o debirocratizare a serviciilor medicale şi ai şi o finanţare care reflectă costurile serviciilor pe care le oferi.”

Radu Ţincu: „Nu ar fi fost posibilă şi viabilă aducerea unor privaţi la managementul unor spitale de stat”

„Eu cred că un manager de spital privat nu ar putea niciodată să funcţioneze într-un spital de stat pentru că filosofia celor două entităţi este atât de diferită, încât cred că pentru unii care nu au lucrat niciodată în sistemul de stat le-ar fi greu să şi înţeleagă cum funcţionează sistemul de stat. În mod sigur, nu ar fi fost posibilă şi viabilă aducerea unor privaţi la managementul unor spitale de stat.

De ce au fost aduşi militari? Din două motive. De imagine, în primul rând, pentru că armata în România are cea mai mare încredere, alături de Biserică. Şi, în al doilea rând, pentru că în multe dintre spitale există deficienţe în organizare, iar militarii sunt mai organizaţi şi pot implementa anumite lucruri cu mai mare rigurozitate sau autoritate.”

Radu Ţincu: „Pe perioadele de vârfuri de pandemie, au fost oameni care au pierdut alte bătălii, cu alte boli”

Ce ţintă ar trebui să avem şi pe cine ne putem baza să o atingem? Ce alte boli a învins Covidul? Ce şanse la viaţă au cei care au devenit victime indirecte în pandemie? Ce trebuie să schimbăm în sistemul de sănătate şi în mentalităţile oamenilor pentru a face tranziţia de la sănătatea privată la sănătatea colectivă? Pot decide să nu mă vaccinez, dar pot decide că-i voi îmbolnăvi şi pe cei din jurul meu?

„Este evident că, în criza asta sanitară, lumea s-a concentrat pe problema acută care este Covid-ul. Oamenii cu boli cronice nu au mai accesat la fel de uşor sistemul sanitar. Fie că n-au putut pentru că era supraaglomerat, fie că nu şi-au dorit pentru că le era teamă să se îmbolnăvească de Covid. Şi aceşti oameni cu boli cronice nu au fost la fel de zgomotoşi ca un pacient de Covid care se sufocă.

La un pacient cu cancer, de exemplu, care nu accesează serviciile medicale de un an şi jumătate, este posibil ca boala şi evoluţia bolii să se altereze suficient de mult, încât să scurteze rata de supravieţuire. Acest tip de victime indirecte, cum se numesc în pandemie, sunt persoane care nu sunt cuantificabile, dar cu siguranţă, România dacă-şi va face statistica va vedea că, cel puţin pe perioadele de vârfuri de pandemie, au fost oameni care au pierdut alte bătălii, cu alte boli.”

Radu Ţincu: „Trebuie să facem această tranziţie de la sănătatea privată către sănătatea colectivă”

„Este una dintre erorile de viziune la nivel general. Faptul că populaţia şi decidenţii au percepţia asupra sănătăţii ca un bun privat este o eroare. De asta, am şi ajuns aici. Nu ne vaccinăm pentru că vaccinarea ne încalcă drepturile şi libertăţile individuale, fără să ne gândim că, în cazul unei boli, infecto-contagioase, acest drept individual se răsfrânge asupra comunităţii. Pot decide să nu mă vaccinez, dar nu pot decide că-i voi îmbolnăvi şi pe cei din jurul meu. Trebuie să facem această tranziţie de la sănătatea privată către sănătatea colectivă. Acest lucru nu s-a întâmplat pentru că, timp de 30 de ani, politicile sanitare nu s-au concentrat pe educarea populaţiei în acest sens”, conchide Radu Ţincu, medic primar terapie intensivă-toxicologie.

ULTIMELE ȘTIRI

Vezi mai multe articole din categoria coronavirus

Citește pe alephnews.ro: Ce ar însemna o președinție Trump pentru războaiele globale și securitatea europeană? Ucraina și Israel sunt principalele subiecte

Citește pe www.zf.ro: A fost prezentat tractorul produs de RURIS Craiova. Cum arată tractorul românesc, cu preţuri între 3.000 şi 5.000 de euro

Citește pe www.zf.ro: Firma din România care face bani din ce aruncă românii la coş a deschis cea mai modernă fabrică din UE

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Taguri:: dr radu ţincu,; insecuritate,; aleph news

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.