Un medic român explică pe înţelesul tuturor. De ce noul coronavirus este letal pentru unii, iar alţii sunt asimptomatici

Medicul român Dan Gheban din Cluj explică pe Facebook de ce organismul uman răspunde diferit la infecţia cu noul coronavirus. Gheban a identificat 6 situaţii diferite, iar pentru fiecare din ele recomandă tratamente diferite şi nu o singură metoda terapeutică standardizată.


Mesajul integral postat de medicul Dan Gheban pe Facebook:


"Încep să mă prind de poantă. De ce tabloul clinico-patologic al infecţiei COVID-19 este aşa de divers, şi de ce abordarea terapeutică trebuie făcută diferenţiat şi nu prin protocol unic, standardizat.

1. Aproximativ 1/3 din infectaţi, odată virusul pătruns în organism şi cu virusul la început de replicare (încărcătura virală mică), dezvolta rapid şi eficient anticorpi (întâi de tip IgM apoi de tip IgG) cu care opresc replicarea şi distrug, celulele infectate (prin mecanism citotoxic sau prin activarea apoptozei, nu contează). Aceşti pacienţi vor fi asimptomatici.

2. Pacienţii infectaţi ce fac forme uşoare sau medii (simptomatologie de tip gripal) fac acelaşi lucru dar mai lent. Durata mai mare de timp pentru amorsarea reacţiei imune şi producerea de anticorpi, traducându-se într-o viremie mai mare şi număr mai mare de celulele infectate ce vor fi distruse, fie direct de virus fie de reacţia imună a organismului. Această reacţie inflamatorie întârziată, va triumfa însă în cele din urmă şi aceşti pacienţi se vindecă.

3. O altă categorie de pacienţi cu sistem imun slăbit, nu reuşesc să producă anticorpii necesari, decât prea lent, replicarea virală îi copleşeşte (viremie mare) se extinde de la nivel pulmonar spre alte organe şi sisteme. Aceştia dezvoltă ARDS şi ajung să aibă nevoie de oxigen şi ventilaţie asistată, care nu face altceva decât să le prelungească supravieţuirea. Dacă în timpul câştigat astfel, pacientul ajunge să-şi producă până la urmă cantitatea de anticorpi necesară (de presupus a fi mai mare decât la pacienţii din categoria 1) sau sunt ajutaţi din afară cu seroterapie (ce le aduce anticorpi sintetizaţi de o altă persoană ce a trecut cu bine prin boală) atunci vor supravieţui. Dacă nu reuşesc, nu vor supravieţui.

4. Pacienţi ce au sistem imun bun, dar se expun repetat la virus, atingând un grad de viremie ridicat nu doar prin replicare virală în organismul propriu, dar şi prin inhalarea repetată a virusului replicat în alte organisme. Este cazul personalului medical expus neprotejat în secţiile de COVID-19. La aceştia, viremia prea repede crescută va genera o inflamaţie faţă de care organismul nu are timp să reacţioneze eficient (deşi imunitatea e bună) şi vor fi răpuşi de boală.

5. Din câte înţeleg că mai există o categorie. Probabil cu determinism genetic, care reacţionează disproporţionat de intens faţă de infecţia virală (similar cu ce se întâmplă în hepatita virală fulminantă). Aceştia vor dezvolta furtuna citokinică de care se vorbeşte, rapid şi intens şi vor muri (dacă nu sunt trataţi după un protocol special) în timp f scurt de la momentul contagiunii şi încă şi mai scurt (sub 24 de ore) de la momentul primelor simptome (altele decât cele de tip gripal). Aceştia nu trebuie musai să aibă co-morbidităţi asociate. Boala pare să ia aspectul unei vasculite sistemice cu tulburări complexe de coagulare.

6. Nu mar mira să existe şi alte variante de reacţie, de exemplu variante mixte"