VIDEO | Cum îi afectează pandemia de coronavirus pe deţinuţi: izolarea a dublat privarea de libertate / La ce să se aştepte autorităţile: explicaţiile specialiştilor

Daniela Tarău este preşedintele Asociaţiei de luptă şi protecţie împotriva abuzurilor statului. În anul 2009 a câstigat la CEDO după ce a fost închisa 1 an şi 10 luni pe nedrept. În 2015 în urma revizuirii procesului a fost găsită nevinovată, iar în 2016 a fost despăgubită de statul român.

Reporter: De o lună de zile sunt sistate în locurile de detenţie dreptul la pachet, activităţile, înjumătăţit timpul de aer, am intrat în a doua lună de stare de urgenţă, care sunt urmările pentru deţinuţi?

Daniela Tarău, doctor în drept: E aici e o întreagă discuţie, cunoaştem sloganurile dacă vreţi, pentru că au devenit sloganuri, nu avem şcoli, nu avem spitale, nu avem echipamente medicale, dar ne îngrijorează soarta deţinuţilor, oamenii nu ţin cont că încalcarea drepturilor oricărui om este un derapaj grav de la morală şi de la democraţie. Şi, din păcate, se gasesc mulţi care spun: nu ne interesează, să moară toţi. Revenind la întrebare, aici trebuie plecat de la o situaţie premisă care nu arată bine, pentru că a venit o epidemie peste un sistem cu probleme, peste o ţară cu probleme. Într-un mediu carceral, există accese de violenţă în situaţii obişnuite, darămite într-o situaţie de genul asta, este clar că pot exista urmări, este clar că ele pot fi de natură fizică, de natură psihică şi tot aşa. Repet, chiar pot fi distorsionate urmările, pot fi dublate, accentuate. Există posibilitatea să vedem într-un viitor apropiat tulburări în mediu carceral, dictate de nemulţumire: nu mai primim pachet de acasă, nu mai primim vizită, legătura cu familia, legătura cu mediul suport care înseamnă foarte mult e ruptă, faptul că stai închis în cameră, nu se mai deschide uşa celulei, nu mai ies la aer. Dacă ar exista tulburări nu ar fi nefireşti într-o situaţie de genul ăsta.

Reporter: Ce fel de masuri a luat administraţia?

Daniela Tarău, doctor în drept: Am fost surprinsă să constat că Administraţia Naţională a Penitenciarelor a elaborat un plan de măsuri destul de valid, mă feresc de termeni umflaţi.  Astea sunt informaţiile oficiale, sper că planul asta de măsuri să fie pus în practică. Se vorbeşte despre consiliere individuală, consiliere de grup, au mărit numărul minutelor convorbirilor telefonice, au mărit şi programul la televizor, au vreo 2 ore în plus. Faptul că până la momentul ăsta ANP nu a raportat nici un infectat ar putea fi o reacţie de răspuns la acest plan de măsuri. Nu e simplu nici pentru personalul din administraţie nici pentru persoanele private de libertate, pentru că deja dublezi privarea de libertate.  Au demarat campanii de informare, au făcut materiale audio- video, cumva cred că merg pe conştientizare. Mai mult, la solicitarea directorului Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, printre cauzele urgenţe pe care le judecă instanţele au introdus şi eliberarea condiţionată.

Reporter: Ce nu le-a ieşit?

Daniela Tarău, doctor în drept: Un clip video care nu se adresează persoanelor private de libertate ci ni se adresează nouă. Dacă aţi văzut acel filmuleţ prin care câţiva deţinuţi ne spun nouă „Staţi acasă!” dacă noi suportăm să stăm aici staţi acasă şi voi. O idee absolut neinspirată.

Reporter: Totuşi, sunt informaţii din interior că după oprirea pachetelor porţiile sau micşorat. Care este cauza?

Daniela Tarău, doctor în drept: Informaţiile din interior în acest moment sunt destul de greu de gestionat. Când informaţiile de la mai multe surse arătă diferit, e greu să faci o medie între ele. Există acesta posibilitate ca porţiile despre care vorbeaţi să se fi micşorat.

Reporter: Este posibil ca lucrul ăsta să se datoreze tocmai faptului că un procent dintre ei primeau pachete de acasă. Şi atunci tot ceea ce rămânea, pentru că ceilalţi aveau mâncare de acasă, făcea că porţiile să fie un pic mai mari.

Daniela Tarău, doctor în drept: În momentul ăsta lucrăm doar cu informaţii oficiale. Ministrul Predoiu, pe 01.04.2020, a dat un Ordin de ministru (aşteptam acest ordin, ştiam că este posibil să vină dar n-aveam certitudinea faptului că se va întâmpla) prin care a suplimentat norma minimă obligatorie de hrană a deţinuţilor. A făcut-o până la urmă. La minori valoarea minimă e de 5,77 lei/zi, adulţi 4,06 lei/zi şi au suplimentat norma de hrană pentru persoane gravide. E un pas pe care constat că l-au făcut.

Reporter: Tot pe surse, preţurile la magazinele din penitenciar au crescut foarte mult, în jur de 3 ori.

Daniela Tarău, doctor în drept:  Pot să vă spun că preţurile sunt mari. A existat în urmă cu un an şi ceva o iniţiativa a Directorului Administraţiei care s-a adresat oficiului Concurenţei cu o adresă prin care a solicitat cumva reglementarea acestei poveşti. Şi atunci la nivel de penitenciar şi de administraţie se instituie o comisie care trebuie să verifice preţurile din zona unde există penitenciarul, să facă o medie a acestor preţuri şi media să fie preţul practicat de magazinul din interiorul unităţii. Ce face comisia, ei ştiu mai bine pentru că această comisie are dreptul să verifice. Pe de altă parte aş vrea să vă mai spun un lucru. Există o problema cu chiriile. Un metru pătrat de spaţiu în Penitenciarul Rahova, de exemplu, costă 440 de euro, acolo se plătesc mii de euro chirie, mă gândesc că şi asta ar dicta dacă vreţi asemenea preţuri. Când plăteşti câteva mii de euro pentru un spaţiu de 20- 30- 40 de metri pătraţi, gândiţi-vă la ce preţuri ajungem, nu e în regulă. Pe lângă aspectul ăsta mai există unul pe care l-am documentat şi vreau să vă spun că există anexă la legea executării pedepselor şi o să vedeţi că şi aici există o problemă. Anexă 1 reglementează ce pot să primesc de acasă şi ce nu. O foarte mare parte din lucruri eşti obligat să le cumperi de la magazin, nu le poţi primi de acasă şi avem aici o lista interesantă care începe cu aparatul de ras în cazul bărbaţilor pe care nu îl poţi primi de acasă, produse cosmetice şi de întreţinere, articole de igienă personală, tampoane şi absorbante eşti obligat să le cumperi de acolo, parfum, loţiune după ras şi o altă mulţime, fără umeraşe de plastic, ţigări de acasă - un procent mare sunt fumători - şi tot în anexă scrie că nu poţi primi pix, creion sau hârtie de scris, nu poţi să primeşti plicuri şi timbre, aţă de cusut- lista este lungă- şi eşti nevoit şi obligat să le cumperi de acolo.

Reporter: Mă gândesc că acestor magazine le merge foarte bine şi chiar dacă plătesc atât de mult pe metru pătrat le convine.

Daniela Tarău, doctor în drept: Plătesc pentru că li se solicită preţul acesta. Interesant însă este cine sunt cei care deţin aceste puncte comerciale. Dacă vă interesaţi veţi avea surprize, părerea mea, pentru că nu îmi explic foarte multe lucruri, de ce aşa? Important este cine deţine punctul de lucru de acolo, e un semn de întrebare pentru mine.

Reporter: Tot pe surse am aflat că cei care vând, salariaţii nu poartă mască, mănuşi.

Daniela Tarău, doctor în drept: Un deţinut când se eliberează şi pleacă pe poartă primeşte mască şi mănuşi ori mă îndoiesc că un vânzător de acolo nu ar putea să primească o mască, dacă nu le poartă este grav, vine din exterior, dacă nu o face e grav şi e problema comerciantului.

Reporter: Există probleme cu fluxul de medicamente pentru bolnavii cronic, ce se întâmplă dacă au o criză?

Daniela Tarău, doctor în drept: Este reglementat în măsurile de prima urgenţă din decret , bolile cronice merg la spitale. Există o deficienţă majoră de cadre medicale, există două unităţi fără medic.

Reporter: Dacă ar exista posibilitatea legală, ce fel de deţinuţi ar fi eligibili pentru detenţie la domiciliu?

Daniela Tarău, doctor în drept: Dacă mă întrebaţi dacă asta ar rezolva ceva în acest moment, momentul la care vorbim, n-ar rezolva nimic. Si am să vă spun şi de ce. O eventuală lege, ştiu ca există, pluteşte pe undeva pe la Senat, un asemenea proiect de lege nu rezolvă nimic. Pentru că legea prevede doar pentru viitor. Adică nimeni din sistem, nicio persoană privată de libertate n-ar beneficia în acest moment de prevederile unei asemenea legi. Nu merge. Şapte ani, dacă vorbim despre acest proiect, este un termen mult prea mare. Avem experienţa europeană din punctul ăsta de vedere unde s-a oprit pe la 3, maxim 4 ani cu detenţia la domiciliu.

E o poveste care sună bine pe hârtie şi care aplicabilitate la noi în acest moment nu poate să aibă. Şi am să vă spun şi de ce. Pentru că n-ai testat în niciun fel, nu ştii cum funcţionează. Mai mult decât atât, trebuie să îi supraveghezi. Pentru asta îţi trebuie personal, personal suficient. Avem exemplul Austriei unde deţinutul cu o pedeapsa până în 3 -4 ani poate să opteze pentru brăţară pe care şi-o plăteşte singur. Şi se duce la un cuantum de 22 de euro pe zi. E complicat. Iţi trebuie un proiect pilot să vezi cum funcţionează o perioada de timp să vezi cum merge. N-aş spune că o asemenea lege ar fi neconstituţională pentru că n-ar fi. Este posibilă. Cu certitudine, din start vorbim despre faptul că infracţiunile grave sunt exceptate de la o asemenea executare. Nu s-ar pune problema. Dar îţi trebuie o perioada de timp prin care să testezi o asemenea procedură. Continui să îi spun procedură. Nu poţi să o faci peste noapte şi într-o situaţie de genul ăsta. Poate fi pentru viitor o temă de lucru. O temă destul de importantă prin care să nu mai aglomeram unităţile de deţinere cu pedepse pentru abatere de la regimul rutier şi mai ştiu eu ce alte minuni de genul asta pentru că nu este nici drept şi nu este nici în regulă. Da, pentru viitor ar putea fi o poveste reala. Dar nu acum.