14-15 octombrie 1066: Bătălia de la Hastings - Normanzii ocupă Anglia saxonă

illiam a invadat Anglia cu o armată formată din normanzi, bretoni, flamanzi şi aquitanieni, după ce a pretins că Harold i-a promis să-l susţină ca succesor al regelui Eduard Confesorul.

Harold, care fusese încoronat rege după moartea lui Eduard, a trebuit să facă faţă şi unei invazii din partea regelui norvegian Harald al III-lea, pe care l-a învins la Stamford Bridge cu puţin timp înainte de bătălia de la Hastings.

Bătălia de la Hastings s-a desfăşurat pe un deal lângă oraşul Hastings.

Armata lui Harold era formată în principal din infanterie grea, care se apăra cu scuturi formând o formaţiune numită zidul scuturilor.

Armata lui William era mai diversificată, având cavalerie, arcaşi şi infanterie uşoară.

Bătălia a durat întreaga zi şi a fost marcată de mai multe atacuri şi retrageri ale normanzilor, care au încercat să spargă zidul scuturilor al saxonzilor.

Într-un moment decisiv al bătăliei, o parte din armata lui William s-a retras în dezordine, iar unii saxoni i-au urmărit, lăsând breşe în apărarea lor.

William a profitat de această ocazie şi a ordonat un atac general asupra saxonzilor dezorganizaţi.

Harold a fost rănit mortal de o săgeată care i-a pătruns în ochi şi apoi ucis de cavalerii normanzi.

După moartea lui Harold, rezistenţa saxonzilor s-a prăbuşit şi William a obţinut o victorie decisivă.

Bătălia de la Hastings a avut consecinţe majore pentru istoria Angliei. William a fost încoronat rege al Angliei la Westminster Abbey pe 25 decembrie 1066.

El a impus un nou sistem feudal, în care el era suveran absolut şi îşi numea vasali pe nobilii normanzi care primeau pământuri în schimbul serviciului militar, a  construit numeroase castele şi catedrale pentru a-şi consolida autoritatea şi a suprima revoltele saxone şi a iniţiat şi un recensământ al tuturor proprietăţilor din Anglia, cunoscut sub numele de Cartea de la Domesday.

Sub domnia lui William şi a succesorilor săi, cultura normandă s-a amestecat cu cea anglo-saxonă, dând naştere unei noi identităţi engleze. Limba engleză s-a îmbogăţit cu cuvinte de origine franceză, iar arta, arhitectura şi literatura au cunoscut o dezvoltare remarcabilă.

Bătălia de la Hastings este considerată astfel un moment crucial în formarea naţiunii engleze şi este ilustrată pe tapiseria de la Bayeux, o pânză brodată de aproape 70 de metri lungime.