19 februarie - Ziua Brâncuşi. Se împlinesc 143 de ani de la naşterea marelui sculptor

În noiembrie 2015, era promulgată legea pentru declararea Zilei Brâncuşi ca sărbătoare naţională, stabilită pe 19 februarie. Legea a fost iniţiată ca o "reparaţie morală faţă de refuzul şi umilirea" lui Constantin Brâncuşi de către statul român.

Legea prevede că, pe 19 februarie, autorităţile administraţiei publice locale şi centrale pot organiza şi sprijini logistic şi material manifestări cultural-artistice dedicate acestei zile.

Constantin Brâncuşi s-a născut pe 19 februarie 1876, la Hobiţa, judeţul Gorj, şi a absolvit, în 1902, Şcoala Naţională de Arte Frumoase din Bucureşti.

În 1903, a primit prima comandă a unui monument public, bustul generalului medic Carol Davila, care a fost instalat la Spitalul Militar din Bucureşti. Acesta este, de altfel, singurul monument public al lui Brâncuşi din Bucureşti.

La scurt timp, în 1906, îşi expune lucrările pentru prima oară la Société Nationale des Beaux-Arts şi la Salon d'Automne din Paris.

În 1907 este prezentată prima versiune a "Sărutului", care a stat la baza celebrei lucrări "Poarta Sărutului", din ansamblul de la Târgu-Jiu, din care fac parte şi "Coloana fără sfârşit" şi "Masa Tăcerii". "Rugăciunea" şi "Domnişoara Pogany" se mai numără printre lucrările celebre ale sculptorului român.

Brâncuşi s-a stabilit la Paris, unde s-a stins din viaţă în martie 1957 - a fost înmormântat în cimitirul Montparnasse -, lăsând moştenire statului român atelierul său şi un număr important de lucrări. Statul român, condus de partidul comunist, a refuzat însă să accepte moştenirea lui Brâncuşi. Astfel, atelierul său a revenit statului francez, iar Muzeul Naţional de Artă Modernă din Paris păstrează lucrările lăsate moştenire statului român prin testament.

Ansamblul Brâncuşi de la Târgu-Jiu a fost inclus, în 1991, pe lista tentativă a UNESCO. În ianuarie 2018, Ministerul Culturii redepus dosarul de candidatură al Ansamblului Brâncuşi pentru includerea în patrimoniul mondial UNESCO. Potrivit site-ului Institutului Naţional al Patrimoniului, ansamblul realizat în România este singura lucrare de artă monumentală de amploare creată de Constantin Brâncuşi, care avea la data conceperii proiectului (1935 - 1936) o recunoaştere mondială.

În ultimii ani, cota de piaţă a lui Constantin Brâncuşi, care a contribuit major la înnoirea limbajului şi viziunii plastice în sculptura contemporană, a crescut semnificativ.

În 2018, sculptura sa "La jeune fille sophistiquée" a fost vândută la licitaţie pentru 62 de milioane de euro, iar Brâncuşi a devenit astfel al doilea cel mai scump sculptor din lume, după Alberto Giacometti.