22 septembrie 1981: Are loc primul congres al mişcării ,,Solidaritatea"

Solidaritatea era un sindicat independent, care reprezenta interesele muncitorilor şi se opunea regimului comunist. Mişcarea a apărut în urma grevelor din august 1980, când muncitorii au obţinut dreptul de a forma sindicate libere şi de a negocia cu autorităţile.

La congres au participat peste 800 de delegaţi din toate regiunile Poloniei, precum şi observatori internaţionali şi reprezentanţi ai Bisericii Catolice. Congresul a durat până pe 8 octombrie şi a adoptat o serie de documente programatice, printre care Statutul Solidarităţii, Declaraţia de principii şi Programul social şi economic.

Congresul a ales şi conducerea sindicatului, avându-l în frunte pe Lech Wałęsa, liderul grevei din Gdańsk.

Congresul a fost un moment istoric pentru mişcarea democratică din Polonia şi a arătat forţa şi unitatea Solidarităţii. Totuşi, congresul a provocat şi îngrijorarea autorităţilor comuniste şi a Moscovei, care vedeau în Solidaritate o ameninţare la adresa sistemului socialist.

La scurt timp după congres, pe 13 decembrie 1981, generalul Wojciech Jaruzelski a instaurat legea marţială în Polonia, suspendând activitatea Solidarităţii şi arestând mii de membri ai sindicatului. Mişcarea Solidarităţii a continuat să existe în clandestinitate, până la restaurarea democraţiei în 1989.