25 DE ANI DE LA REVOLUŢIE: Ceauşeştii continuă să trăiască prin obiectele lor din licitaţii - FOTO

Casa Artmark din Bucureşti a scos la licitaţie în ultimii trei ani mai multe obiecte care au aparţinut dictatorului Nicolae Ceauşescu şi soţiei sale, Elena Ceauşescu. Un număr de 30 dintre acestea au stârnit entuziasmul cumpărătorilor, fiind adjudecate pentru o sumă de aproape 145.000 de euro.

Cele mai valoroase obiecte ceauşiste vândute de Artmark, în acest an, au fost o garnitură de mobilier de birou din lemn de paltin, bogat sculptată şi intarsiată, realizată la comanda Biroului CC al PCR, cadou pentru a 72-a aniversare a liderului comunist Nicolae Ceauşescu, care a fost adjudecată pentru suma de 55.000 de euro, şi o limuzină Paykan Hillman-Hunter (Chrysler) din 1974, din colecţia lui Nicolae Ceauşescu, primită cadou de acesta de la şahul Mohammad Reza Pahlavi, cu prilejul alegerii dictatorului român drept preşedinte al Republicii Socialiste România (RSR), care a fost adjudecată cu 37.000 de euro.

Un iac din bronz, statuetă de protocol făcută cadou lui Nicolae Ceauşescu de Mao Tsedong, în anii '70, este un alt obiect care a stârnit un mare interes din partea licitatorilor, fiind adjudecat pentru 12.000 de euro, la o licitaţie Artmark de acum doi ani.

O pereche de porumbiţe din argint aurit şi emailat, dăruită lui Nicolae Ceauşescu de şahul Iranului Reza Pahlavi în 1977, a fost de asemenea adjudecată în 2012, la o licitaţie Artmark, pentru o sumă de 7.500 de euro.

O piesă rară vândută de casa de licitaţii în acest an, pentru 7.000 de euro, este o sabie aurită, de protocol, care i-a aparţinut lui Nicolae Ceauşescu, fiind primită cadou din partea Armatei Române, cu dedicaţia generalului de armată Ion Ioniţă, ministru al Forţelor Armate ale RSR, în 1971.

Nu au lipsit din loturile căutate de cumpărătorii Artmark nici obiectele de scris. Astfel, un stilou Pilot Elite primit cadou de dictatorul român cu ocazia vizitei oficiale în Japonia în 1975, în cutie originală, a fost cumpărat pentru 3.750 de euro, iar un alt set de instrumente de scris - Cross, placate cu aur -, care de asemenea i-a aparţinut lui Nicolae Ceauşescu, a fost cumpărat cu 2.000 de euro.

Din dotarea Ceauşeştilor nu au lipsit numeroasele tipuri de blănuri, care au stârnit un mare entuziasm şi în rândul licitatorilor. Astfel, o blană de tigru, din 6 piese, şi o blană de leopard, reprezentând cadouri de protocol primite de cuplul Ceauşescu, au fost adjudecate cu 4.000 de euro, respectiv 3.750 de euro. Totodată, o haină din blană de vulpe argintie care i-a aparţinut Elenei Ceauşescu a fost cumpărată cu 900 de euro.

Pe de altă parte, amatorii de servicii de diferite tipuri de desert (tort, îngheţată şi biscuiţi) şi bomboniere şi-au putut satisface şi ei dorinţa de a cumpăra obiecte de acest fel, realizate din porţelan şi cristal aurit, cu sume cuprinse între 100 şi 600 de euro. În plus, o casetă de bijuterii decorată cu sidef primită în dar de Elena Ceauşescu, în anii '70, a fost cumpărată pentru 600 de euro.

De ce continuă să fie foarte căutate obiectele care au aparţinut cuplului Ceauşescu, care provin dintr-o perioadă dramatică din istoria României, la 25 de ani de la Revoluţie? Pentru că sunt colecţionabile, pentru că prezintă importanţă pentru istoria artei decorative româneşti şi pentru că oamenii îşi doresc să aibă lucruri care au aparţinut unor VIP-uri, au explicat, pentru MEDIAFAX, criticii de artă Pavel Şuşară, Cătălin Davidescu şi Mihaela Varga şi antropologul Vintilă Mihăilescu.

"Şi sfintele moaşte sunt foarte căutate de 2.000 de ani", a glumit Cătălin Davidescu, precizând că nu are o problemă cu faptul că, în prezent, continuă să fie scoase la licitaţie obiecte care au aparţinut cuplului Ceauşescu.

"E adevărat că a fost un moment dramatic sau cel puţin eu am receptat aşa perioada comunistă în viaţa mea. Cu siguranţă alţii nu l-au receptat astfel, dimpotrivă, şi cred că într-o societate de consum, dacă se vând locuri pe Marte şi pe Lună, sigur că pot să fie vândute şi astfel de suveniruri. Ele, pe de o parte, au o valoare intrinsecă, fiind vorba, spre exemplu, de o blană, pe de altă parte, au o valoare memorială pentru cei care le cumpără. Nu pot să uit că la Craiova a fost făcut pentru o perioadă, s-a închis acum, un Muzeu al Comunismului. Şi era un domn care cumpăra asiduu tot felul de relicve de genul ăsta. Bănuiesc că o făcea cu multă convingere. Deci, în sensul ăsta, nu mă deranjează faptul că se cumpără relicve ale unei epoci pe care eu o resimt rău. E cu totul altceva", a declarat pentru MEDIAFAX Cătălin Davidescu.

Criticul de artă a mai spus că are toleranţa de a-i înţelege pe acei oameni care vor să aibă o amintire din epoca respectivă. "În sensul acesta, după cum bine vedeţi, sunt branduri, nu numai la noi, cred că în toată lumea, gen bicicletele Pegas, care au fost relansate acum. Ele s-au făcut într-o perioadă de aceeaşi tristă amintire. Dar, pentru români, lucrurile astea sună bine, pentru că erau tineri sau nu ştiu de ce... Sau ciocolata cu rom. În ultimă instanţă, e cam acelaşi lucru", a explicat Cătălin Davidescu, pentru MEDIAFAX.

Pe de altă parte, specialiştii consideră că multe dintre obiectele care au aparţinut Ceauşeştilor nu sunt opere de artă, deşi au o oarecare valoare, decorativă sau funcţională, fiind marcate de o anumită mitologie.

"Discuţia e ceva mai complicată, fiindcă aici nu vorbim despre obiecte de artă. Vorbim despre obiecte de colecţie, despre obiecte colecţionabile. Şi un obiect colecţionabil devine astfel printr-un complex de împrejurări (...) Cam asta se întâmplă şi cu obiectele care provin din familia Ceauşescu. Sunt obiecte marcate de o anumită mitologie. Nu contează că mitologia e negativă pentru o parte semnificativă din societatea românească, cum nu contează nici că mitologia poate fi pozitivă pentru o altă parte, nu ştiu cât de semnificativă, dar oricum existente în societatea românească. Şi atunci obiectele astea se leagă de un context dramatic, umilitor, lipsit de perspectivă, static, de o colivie imensă care era România pentru o bună parte din populaţia ţării. Pe de altă parte, se leagă de tinereţea altora, de siguranţa amăgitoare a unui loc de muncă, fiindcă se uită detaliile care dau de fapt starea de bine sau de rău şi rămân proiecţii vagi ale unui trecut care devine cumva utopic. Şi, de obicei, confortul tinereţii aruncă o lumină interesantă asupra unui trecut în mod general precar şi lipsit cu totul de eroism", a declarat criticul de artă Pavel Şuşară pentru MEDIAFAX.

Pavel Şuşară mai spune că aceste lucruri care au aparţinut cuplului Ceauşescu devin şi "obiectul unor fantasme". "Sunt oameni tineri care nu au trăit deloc experienţa respectivă şi, pentru ei, au o valoare aproape ficţională lucrurile de tipul ăsta. În orice caz, sunt obiecte marcate. Faptul că a fost un obiect în inventarul lui Hitler, al lui Stalin, al lui Mussolini, personalităţi atroce ale istoriei, nu face şi din obiecte o existenţă odioasă, ci, dimpotrivă, creează aşa un factor de excitaţie relaţia cu obiectul de tipul ăsta. Ele nu trebuie privite pentru valoarea lor în sine, pentru valoarea lor intrinsecă, ci pentru valoarea lor de contextualizare. Ele poartă un mesaj pe care colecţionarii îl interpretează în diverse forme. Trebuie privite ca obiecte de colecţie, ca rarităţi. N-au existat mai mulţi Ceauşescu, a fost unul singur. Deci, prin asocierea însăşi, obiectul capătă un statut de unicitate. Aşa se întâmplă peste tot şi rochia lui Lady Di şi a lui Marilyn şi o grămadă de alte lucruri legate de prezenţe exemplare în bine sau rău creează un statut privilegiat unor obiecte, care altminteri nici nu ar fi fost băgate în seamă sau ar fi fost băgate în seamă pentru stricta lor valoare de întrebuinţare", spune Pavel Şuşară.

El a mai spus că, atunci când se face o tranzacţie cu astfel de obiecte ceauşiste, "intervine şi pragmatismul comercial şi ficţiunea cumpărătorului, permisivitatea la imaginar a cumpărătorului", precizând că, de fapt, la astfel de licitaţii nu au apărut lucruri majore care să fi aparţinut cuplului Ceauşescu.

În privinţa hainelor şi a blănurilor care stârnesc entuziasmul licitatorilor, Pavel Şuşară spune că Nicolae şi Elena Ceauşescu nu erau repere de rafinament şi de bun-gust, fapt pentru care nu pot să rămână în istoria haute couture-ului.

"De obicei lucrurile astea nu trăiesc în afara contextului care le pune în valoare. O haină de leopard e o haină de leopard. Se pot găsi scurte bărbăteşti de leopard şi astăzi, cum s-au găsit şi ieri şi acum 50 de ani. Dacă ar fi fost făcută de o mare casă, o comandă specială, un designer care şi-a dat maximum de imaginaţie şi de inventivitate când a făcut haina, atunci lucrurile puteau fi discutate şi în perspectiva valorii intrinseci a obiectului. Dar Ceauşeştii nu erau repere de rafinament şi de bun-gust, aşa că hainele lor puteau să fie opulente, dar în niciun caz nu erau haine care să facă epocă în istoria haute couture-ului", a mai spus Pavel Şuşară.

La rândul său, criticul de artă Mihaela Varga a spus că aceste obiecte care au aparţinut cuplului Ceauşescu se vor colecţiona mereu. "Memorialistică se va colecţiona întotdeauna şi ea este oarecum indiferentă faţă de persoana respectivă. Se colecţionează nu numai obiecte care au aparţinut dictatorului nostru, ca să zic aşa, ci multor altor dictatori (...). Este un proces care va fi întotdeauna, cât timp va funcţiona societatea, aşa cum funcţionează şi cu oamenii aceştia care colecţionează de la aparate vechi de fotografiat până la maşini de lux. Întotdeauna un obiect care a aparţinut unei persoane cât de cât importante se va vinde", a declarat pentru MEDIAFAX Mihaela Varga.

Ea a mai spus că unele obiecte care au aparţinut familiei Ceauşescu sunt importante, pentru că celor doi nu li se făcea cadou orice maşină, după cum nu i se făcea cadou Elenei Ceauşescu orice fel de blană. De asemenea, potrivit criticului de artă, produsele româneşti pe care cei doi le primeau de ziua fiecăruia, de la instituţii şi diferite organizaţii, trebuiau să fie la un standard extraordinar. "În general, lor când li se făcea un cadou, produs românesc, mergând până la artă, se ţinea cont ca să fie ceva deosebit, desigur şi pe gustul lor. Se cam ştia care sunt gusturile lor. Multe obiecte prezintă importanţă pentru istoria artei decorative româneşti. Iar, în privinţa obiectelor străine, nimeni nu face cadou unui şef de stat un obiect total lipsit de importanţă", a mai spus Mihaela Varga.

Dar cine cumpără astfel de obiecte care au aparţinut cuplului Ceauşescu? În niciun caz nostalgicii respectivei epoci, spun criticul de artă Mihaela Varga şi antropologul Vintilă Mihăilescu.

"Nu cred că nostalgicii după epocă ar cumpăra, nu cred că nostalgicii după epocă au atâţia bani ca să cumpere. M-aş mira să fie şi nostalgici, pentru că, în general, oamenii cu foarte mulţi bani din ziua de astăzi nu sunt nostalgici", a mai declarat Mihaela Varga pentru MEDIAFAX.

La rândul său, Vintilă Mihăilescu a spus că pasiunea pentru astfel de obiecte "este o chestie absolut universală". "Orice fel de VIP, de un fel sau altul, produce relicve (...) Tentaţia e să spui că sunt nostalgici ai comunismului. Aiurea în tramvai (...) E un soi de comportament compulsiv, dar care aparţine unor colecţionari, oameni care colecţionează (...) Pot să fie colecţionari care să dea 2.000 de dolari pe cutia de chibrituri cu care Hitler şi-a aprins ţigara în armată. Nu valoarea obiectelor contează în chestiile astea, ci ceea ce simbolizează ele", a declarat pentru MEDIAFAX Vintilă Mihăilescu, făcând referire la limuzina Paykan Hillman-Hunter care i-a aparţinut lui Nicolae Ceauşescu şi care a fost vândută, recent, pentru 37.000 de euro, unui cuplu de iranieni stabiliţi în Germania.

În opinia lui Vintilă Mihăilescu, Ceauşescu a fost un VIP, motiv pentru care obiectele care au legătură cu el stârnesc interesul colecţionarilor.

"Toate aceste obiecte reprezintă un VIP. Ceauşescu a fost un VIP. Nu este vorba de religia comunismului sau nostalgia comunismului sau un cult al lui Ceauşescu, ci este vorba de colecţionari, care au cu totul alt gen de comportament şi de valori pentru obiecte, obiecte care au valoare ca moaştele unui VIP. Intră în modă, nu în nostalgie. Sunt acţiuni ale prezentului şi nu ale trecutului. Nu au nicio legătură cu trecutul", a mai spus Vintilă Mihăilescu.