27 ianuarie 2025: 80 de ani de la eliberarea lagărului Auschwitz-Birkenau. De ce este atât de importantă această zi

Comemorarea a 80 de ani de la eliberarea lagărului Auschwitz va avea loc pe 27 ianuarie 2025, la situl fostului lagăr de concentrare şi exterminare nazist Auschwitz-Birkenau din Polonia. Este un moment solemn, marcat de prezenţa supravieţuitorilor, delegaţiilor internaţionale şi instituţiilor dedicate păstrării memoriei Holocaustului.

Holocaustul: o tragedie umană fără precedent

Holocaustul, cunoscut şi sub denumirea de Shoah, a fost unul dintre cele mai întunecate capitole din istoria omenirii. În timpul regimului nazist condus de Adolf Hitler (1933-1945), peste 11 milioane de oameni au fost exterminaţi sistematic, dintre care 6 milioane de evrei, reprezentând o treime din populaţia evreiască mondială. Pe lângă evrei, victimele Holocaustului au inclus rromi, polonezi, prizonieri sovietici, persoane cu dizabilităţi, homosexuali, martorii lui Iehova şi opozanţi politici.

Holocaustul nu a fost doar o campanie de ucidere în masă; a fost o încercare deliberată de a distruge complet identitatea culturală şi existenţa unui popor. De la lagărele de muncă şi exterminare până la pogromurile violente, regimul nazist a folosit o combinaţie de propagandă, legislaţie represivă şi violenţă sistematică pentru a-şi atinge scopurile.

Auschwitz-Birkenau - epicentrul groazei

Auschwitz-Birkenau a devenit simbolul global al Holocaustului. Situat în Polonia ocupată, complexul era format din trei lagăre principale: Auschwitz I (lagăr de muncă şi centru administrativ), Auschwitz II-Birkenau (lagăr de exterminare) şi Auschwitz III (lagăr industrial). În acest loc, peste 1,1 milioane de oameni şi-au pierdut viaţa, majoritatea evrei.

Birkenau era cel mai mare dintre lagăre şi a fost construit special pentru exterminare. Camerele de gazare şi crematoriile funcţionau zi şi noapte, în timp ce prizonierii erau supuşi muncii forţate, experimentelor medicale inumane şi unor condiţii de viaţă imposibile. În lagăr, umanitatea părea să fi fost complet pierdută, dar chiar şi în faţa ororilor, au existat exemple de solidaritate, curaj şi speranţă.

27 ianuarie: O zi a memoriei

Pe 27 ianuarie 1945, soldaţii Armatei Roşii au eliberat lagărul Auschwitz-Birkenau, găsind aproximativ 7.000 de supravieţuitori, cei mai mulţi grav bolnavi. Ce au descoperit – camere de gazare distruse, tone de cenuşă umană şi depozite pline de bunuri furate victimelor – a şocat întreaga lume. Această zi a fost aleasă ulterior ca Ziua Internaţională de Comemorare a Holocaustului, oficializată de Naţiunile Unite în 2005.

Comemorarea are scopul de a:

• Onora memoria victimelor, pentru ca numele şi poveştile lor să nu fie uitate niciodată.
• Educa generaţiile viitoare, prevenind repetarea unor astfel de atrocităţi.
• Lupta împotriva urii, discriminării şi negării Holocaustului, care continuă să fie o problemă în anumite părţi ale lumii.

Ceremonia de comemorare

Evenimentul din 2025 va include elemente simbolice puternice. Un vagon de marfă, similar celor folosite pentru transportul victimelor în lagăre, va fi amplasat la poarta lagărului Auschwitz II-Birkenau. Acest simbol va reaminti milioanele de oameni care au fost înghesuiţi în aceste vagoane, fără hrană, apă sau speranţă, spre o moarte sigură.

Ceremonia se va desfăşura sub un cort special construit, chiar deasupra porţii principale, pe care se află inscripţia infamă „Arbeit macht frei” („Munca te face liber”). Acest loc, încărcat de suferinţă, devine un spaţiu al memoriei şi al educaţiei.

Prezenţa supravieţuitorilor – mulţi dintre ei având acum peste 80-90 de ani – reprezintă un testament al rezilienţei umane. Ei vorbesc în numele celor care nu mai pot şi reamintesc lumii că, în faţa răului absolut, umanitatea trebuie să îşi păstreze compasiunea şi demnitatea.

De ce comemorăm Holocaustul?

Comemorarea nu înseamnă doar onorarea victimelor, ci şi prevenirea. Holocaustul arată unde poate duce intoleranţa, ura şi propaganda extremistă. Prin a ne aminti de cei care au suferit şi de cei care au pierit, construim o lume mai conştientă, mai empatică şi mai determinată să nu permită repetarea unor astfel de orori.

Această tragedie ne obligă să ne întrebăm: ce putem face pentru a asigura că „niciodată” înseamnă cu adevărat „niciodată”?