83% dintre români se uită zilnic la televizor. Care sunt programele preferate

Cercetarea "Atitudini şi obiceiuri de consum media. Percepţii privind CNA" a fost prezentată joi, într-o conferinţă de presă, de Răsvan Popescu, preşedintele Consiliului Naţional al Audiovizualului (CNA), şi de Vasile Dâncu, preşedintele Institutului Român pentru Evaluare şi Strategie (IRES). Popescu a prezentat partea din cercetare referitoare la CNA, în timp ce Dâncu a vorbit despre partea referitoare la consumul media.

Potrivit cercetării, 83% dintre români se uită zilnic la televizor, în timp ce 10% - se uită de câteva ori pe săptămână, iar 3% - o dată pe săptămână, 1% - cel puţin o dată pe lună. Numai 0,4% dintre români spun că nu se uită niciodată la televizor. Procentele sunt aproximativ similare cu anul 2007, când un sondaj realizat de Insomar la comanda CNA arăta că 82% din români se uită zilnic la televizor.

"Este un procent mare, dar nu arată altceva decât că oamenii sunt interesaţi de ceea ce se întâmplă şi de aici această nevoie de a urmări în număr foarte mare aceste programe", a spus Răsvan Popescu, preşedintele CNA.

În acelaşi timp, şi Vasile Dâncu, preşedintele IRES, a remarcat acest "comportament excesiv de intens" privind televiziunea, precizând că persoanele cu studii superioare tind să se uite zilnic la televizor într-un procent mai mare (88,1%) decât cele cu studii medii (83,4%) şi cele cu studii elementare (77,8%).

Motivul pentru care atât de mulţi români se uită zilnic la televizor este, potrivit lui Vasile Dâncu, acela că "au crescut foarte mult indicatorii de nelinişte socială, a scăzut încrederea în instituţiile fundamentale ale statului". "Suntem la un nivel pe care nu le-am mai întâlnit nicăieri în lume. Instituţiile noastre sunt la sub 20% încredere. Televiziunea îţi oferă iluzia certitudinii", a mai spus Vasile Dâncu.

În acest sens, potrivit cercetării, cei mai mulţi dintre cei chestionaţi consideră că vizionarea unor programe TV i-a ajutat să înţeleagă mai bine: problemele sociale cu care se confruntă România (78%), situaţia corupţiei din România (74%), situaţia României ca stat membru al UE (71%), situaţia economică din România (71%), situaţia politică internaţională (71%) şi situaţia politică din România (68%).

Pe de altă parte, potrivit cercetării, a crescut proporţia emisiunilor informative şi dependenţa oamenilor de ştiri şi de agenda publică prezentată de televiziuni. "Este un lucru bun, poate este şi legat de faptul că a crescut numărul televiziunilor de ştiri, care intră în competiţie sau intră în diviziune (...). Scade procentul celor care urmăresc filme artistice, dar creşte procentul celor care se uită la filme documentare, de ştiinţă. Scade procentul celor care se uită la emisiuni de platou, dar creşte procentul celor ce se uită la emisiuni de actualităţi", a explicat Dâncu.

Astfel, potrivit cercetării, 57% dintre cei chestionaţi au spus că motivul pentru care decid să urmărească un program sau o emisiune TV este: pentru informare/ dorinţa de a afla ce se întâmplă (57%), divertismentul/ relaxarea (8%), ocuparea timpului liber (4%), lipsa de ocupaţie/ plictiseala (3%), pentru cultura generală (1%) şi vizionarea filmelor (1%).

Astfel, potrivit cercetării, 81% dintre respondenţi au spus că urmăresc zilnic jurnale de ştiri la TV, 11% - de câteva ori pe săptămână, 3% - o dată pe săptămână şi 2% - niciodată.

În schimb, talk show-urile (dezbateri politice, cetăteneşti etc.) de la TV sunt urmărite zilnic de 16% dintre respondenţi, de câteva ori pe săptămână de 23% din aceştia şi o dată pe săptămână de 12%. În acelaşi timp, 29% din cei chestionaţi au spus că nu se uită niciodată la talk show-uri. Pe de altă parte, emisiunile sociale (anchete, reportaje etc.) sunt urmărite zilnic de doar 9% din respondenţi, de câteva ori pe săptămână de 27% şi niciodată de 26%.

Cercetarea mai arată că 13% dintre respondenţi urmăresc zilnic la TV filme documentare (istorie, ştiinţă, natură etc.), iar 24% - de câteva ori pe săptămână, tot 24% - o dată pe săptămână, 7% - cel puţin o dată pe lună, iar 16% - niciodată.

Pe de altă parte, 21% spun că urmăresc zilnic la TV filme artistice, iar 23% se uită în fiecare zi la seriale. Telenovelele sunt urmărite zilnic de 12% dintre telespectatori (preponderent femei, cu studii elementare, din mediul rural), în timp ce 65% susţin că nu se uită niciodată la astfel de programe.

În ceea ce priveşte muzica/ divertismentul la TV, 26% din oameni urmăresc astfel de programe zilnic, iar emisiunile de tip reality show sunt urmărite zilnic de 9% dintre telespectatori, de câteva ori pe săptămână de 21% dintre cei chestionaţi, în timp ce 36% spun că nu se uită niciodată la astfel de programe.

Pe de altă parte, 29% din cei chestionaţi nu se uită niciodată la emisiuni de cultură şi artă, în timp ce doar 6% se uită zilnic la astfel de programe, iar 21% - de câteva ori pe săptămână.

Emisiuni sportive la TV sunt urmărite de 25% dintre cei chestionaţi zilnic, de 12% - de câteva ori pe săptămână, în timp ce 31% din respondenţi au spus că nu urmăresc le niciodată.

Cercetarea mai arată că 28% dintre telespectatori urmăresc televiziuni locale, spre deosebire de 71% care au spus că nu urmăresc posturi TV din provincie. Principala televiziune locală vizionată este Neptun TV, 7,1% dintre cei chestionaţi precizând că urmăresc acest post.

Principalele surse folosite de telespectatori pentru a afla programele televiziunilor sunt teletextul (27%), ziarele (26%), internetul (25%) şi revistele (11%), în timp ce 30% din respondenţi spun că nu caută programele TV.

Pe de altă parte, potrivit lui Vasile Dâncu, cercetarea IRES reflectă faptul că televiziunea şi-a consolidat o poziţie centrală în consumul cultural al românilor. "O modificare importantă este aceea că s-a accentuat caracterul oarecum privat al consumului de televiziune. Se observă că s-a consolidat mai degrabă consumul în familie", a mai spus Dâncu.

De asemenea, potrivit cercetării, doar 5% dintre respondenţi au spus că urmăresc emisiuni TV la locul de muncă (în medie 5,7 ore pe zi) şi 10%, în locuri publice (în medie 1,7 ore).

Potrivit lui Răsvan Popescu, preşedintele CNA, cercetarea prezentată în conferinţa de presă reprezintă o colaborare între IRES şi Societatea Sociologilor din România. "Acest studiu nu a fost comandat de CNA, colaborarea noastră se rezumă la această prezentare împreună, subiectul fiind de interes pentru noi şi având şi o dimensiune care priveşte strict percepţia instituţiei", a explicat preşedintele Consiliului. El a mai spus că ultima cercetare comandată de CNA a fost realizată de Insomar în 2007.

Noua cercetare IRES a relevat faptul că CNA are o notorietate de 81% în rândul românilor, iar 55% din oameni consideră instituţia ca fiind necesară pentru monitorizarea audiovizualului din România, în timp ce doar 37% cred că televiziunile şi radiourile ar trebui să funcţioneze în libertate absolută.

Cercetarea a fost realizată pe un eşantion de 1.243 de persoane, de 18 ani şi peste această vârstă. Datele au fost culese pe 25 octombrie 2011, iar metoda de culegere a datelor a fost Computer Assisted Telephone Interview. Eroarea maximă tolerată a fost de ± 2,8%.