Academia Română: Schimbarea definiţiei termenilor "ţigan" şi "rom" nu reprezintă o cedare a Academiei

Un nou tiraj al DEX a fost tipărit în februarie anul acesta, cu o serie de modificări, în urma unor sesizări înaintate Academiei Române de Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării, a declarat Monica Busuioc, şefa Secţiei de Lexicologie şi Lexicografie a Institutului de Lingvistică "Iorgu Iordan - Alexandru Rosetti" al Academiei Române, care coordonează editarea unor publicaţii ca Dicţionarul Explicativ al Limbii române (DEX) şi Dicţionarul Tezaur.

O parte din sesizări au venit din partea unor asociaţii care reprezintă comunitatea romă, privind definiţiile cuvintelor "rom" şi "ţigan" din DEX, în timp ce reprezentanţii comunităţii evreieşti au cerut modificarea definiţiei cuvântului "jidan".

"În urma demersurilor constante ale Agenţiei de Dezvoltare Comunitară «Împreună», Asociaţiei Rromilor «Egalitate de Şanse» Tulcea şi Asociaţiei ACCEPT, precum şi a Hotărârii nr. 230/15.06.2011 a Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării, în ediţia nouă a Dicţionarului Explicativ al Limbii Române, publicat în luna februarie 2012, de către Institutul de Lingvistică «Iorgu Iordan - Al. Rosseti», au fost revizuite definiţiile a 30 de cuvinte care fac trimitere directă sau indirectă la minoritatea romilor. Astfel, Institutul «Iorgu Iordan» a eliminat sau a explicat clar identificările discriminatorii şi tendenţioase care promovau stereotipuri negative în legătură cu minoritatea romă", potrivit unui comunicat al Agenţiei "Împreună" remis MEDIAFAX miercuri.

Monica Busuioc a spus că noile definiţii pentru "rom" şi "ţigan", care au atras Academiei Române şi critici, au fost formulate ţinându-se cont de "adevărul istoric şi ştiinţific", precum şi de "mentalitatea modernă", iar aceste modificări nu au reprezentat "o cedare" din partea academiei, aşa cum s-a comentat.

Cuvintele "rom" şi "ţigan" denumesc în continuare acelaşi popor sau ansamblu de popoare, însă la cuvântul "ţigan" şi la derivatele sale s-a făcut precizarea "adesea peiorativ".

Monica Busuioc a precizat că nu există o lege prin care un popor se autodenumeşte, în schimb, Academia a ţinut cont de o serie de decrete şi recomandări. În 1993, Consiliul Europei recomanda folosirea termenului "rom", în 1995, un memorandum al ministrului de Externe Teodor Meleşcanu recomanda revenirea la termenul "ţigan", pentru a nu se face o confuzie între "rom" şi "român", pentru ca în anul 2000 un alt memorandum al ministrului de Externe de atunci, Petre Roman, să recomande folosirea cu precădere a termenului "rom". De altfel, acest termen a fost folosit prima oară de un ziarist, în anul 1933, dar "nu a prins".

Cu toate acestea, există un drept la autodefinire al unui popor şi mai multe asociaţii ale romilor au cerut să nu mai fie folosit termenul "ţigan" pentru denumirea acestui popor, chiar dacă nu toţi vor să se autodefinească "romi".

Astfel, Academia Română a definit cuvântul "rom" drept "termen prin care se autoidentifică membrii unui grup etnic", făcând precizarea că termenul "ţigan" este considerat peiorativ. La explicaţia cuvântului "ţigan" este făcută precizarea "adesea peiorativ", însă termenul denumeşte în continuare o persoană aparţinând unui ansamblu de populaţii din N-E Indiei care au migrat şi în Nordul Africii şi ulterior în cele două Americi, care vorbesc o limbă indoeuropeană şi duc o viaţă nomadă. Un al doilea sens este "epitet dat unei persoane brunete", iar cel de-al treilea, "epitet injurios dat unei persoane cu un comportament necivilizat", înlocuindu-se sintagma "cu apucături rele" din tirajul anterior al DEX.

Monica Busuioc a arătat în continuare că termenul "ţigan" nu poate fi scos din DEX, el existând în limbă şi fiind termenul prin care unii membri ai acestei etnii doresc în continuare să se autodefinească. "Johnny Răducanu a zis «sunt ţigan, mor ţigan». La fel, Mădălin Voicu", a exemplificat Busuioc.

"Nu o să zic «mă înec ca romul la mal». (...) Trebuie să respectăm un adevăr istoric şi ştiinţific", dar trebuie ţinut cont şi de "mentalitatea modernă", a mai spus aceasta.

"Academia nu poate să dea legi, să ia atitudine. (...) După 20 de ani, am respectat recomandarea Consiliului Europei", a mai spus Busuioc.

De asemenea, în noul tiraj DEX au fost modificate definiţiile unor derivate ale cuvântului "ţigan" şi alţi termeni care fac referire la această etnie, făcându-se precizarea "adesea peiorativ" şi pentru "balaoacheş", "baragladină", "bulibaşă", "chivuţă", "corturar", "faraon", "gitană", "jude", "laie", "lăieţ", "lingurar", "puradel", "rom", "rudar", "sălaş", "ţigan", "ţigănaş", "ţigănatic", "ţigăncuşă", "ţigăncuţă", "ţigăneală", "ţigănel", "ţigănesc", "ţigăneşte", "ţigănie", "ţigănime", "ţigănos", "ţigănuş", "ursar".

Explicaţia termenului "jidan" a fost, de asemenea, modificată, în urma solicitării Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării şi a reprezentanţilor comunităţii evreieşti. Astfel, primul sens este "termen injurios la adresa unui evreu", după cum a fost folosit în propaganda legionară, iar cel de-al doilea este "evreu", cu precizarea "învechit şi popular", înlocuind precizarea "familiar" din tirajul DEX anterior, din 2009.

Cea mai recentă ediţie a Dicţionarului Explicativ al Limbii Române a fost scoasă în 1996, cu un nou tiraj în 2009 şi acesta din urmă, din 2012.