Academicianul Horia Scutaru-Ungureanu a decedat la vârsta de 71 de ani

"Comunitatea academică a aflat cu îndurerare vestea că, în ziua de 22 noiembrie 2014, s-a stins din viaţă fizicianul Horia Scutaru-Ungureanu, membru titular al Academiei Române (...) Cu stingerea din viaţă a academicianului Horia Scutaru-Ungureanu, comunitatea academică a pierdut un om de ştiinţă de o recunoscută excelenţă, un intelectual cu un fascinant orizont de cultură, un om cu alese calităţi morale şi spirituale", spune Academia Română.

Născut în ziua de 30 octombrie 1943, la Roman (judeţul Neamţ), academicianul Horia Scutaru a absolvit Liceul "Calistrat Hogaş", după care a urmat cursurile Secţiei de fizică teoretică a Facultăţii de Fizică din Universitatea Bucureşti.

Din 1966 a lucrat ca fizician, apoi a fost cercetător ştiinţific în Secţia de Fizică teoretică a Institutului de Fizică Atomică, actualul Institut Naţional de Cercetare - Dezvoltare pentru Fizică şi Inginerie Nucleară "Horia Hulubei", unde a parcurs toate treptele ierarhiei ştiinţifice, ajungând cercetător ştiinţific principal. În anul 1980 şi-a luat doctoratul cu teza "Structura şi stabilitatea sistemelor cuantice deschise".

De-a lungul anilor a desfăşurat o rodnică şi diversă activitate ştiinţifică în domenii importante ale fizicii teoretice pe care le-a îmbogăţit cu o serie de contribuţii de valoare recunoscută: fundamentele fizicii cuantice, teoria nucleelor atomice uşoare, teoria sistemelor cu simetrii dinamice, teoria nucleului atomic, teoria particulelor elementare, teoria cuantică a informaţiei ş.a.

În literatura de specialitate s-au consacrat conceptele de "stări coerente în sensul lui Scutaru" şi "sisteme covariante în sensul lui Scutaru". De asemenea, potrivit Academiei Române, Horia Scutaru are prioritate absolută în introducerea conceptelor de entropie clasică a unei stări cuantice şi în stabilirea dualităţii dintre simbolurile covariante şi contravariante definite cu ajutorul "stărilor coerente Scutaru".

Dintre contribuţiile sale, Academia Română aminteşte descrierea ciocnirilor hadron-hadron cu ajutorul nucleelor reproducătoare şi descrierea nucleelor uşoare. Întreaga sa activitate ştiinţifică este cuprinsă în numeroasele articole apărute în prestigioase reviste de specialitate din ţară şi din străinătate.

După ce, în anul 1987, împreună cu Marius Iosifescu, a fost distins cu premiul "Dragomir Hurmuzescu" al Academiei Române, Horia Scutaru - Ungureanu a fost ales, în 1993, membru corespondent şi, în 1995 membru titular al Academiei Române şi a fost preşedintele Secţiei de Ştiinţe Fizice al acestui templu al ştiinţei şi culturii româneşti.