Acord între Centrele cinematografiei român şi francez, semnat, marţi, la Bucureşti

Preşedintele Le Centre National du Cinéma et l'image animeé din Franţa, Frédérique Bredin, şi directorul Centrului Naţional al Cinematografiei din România, Mihail Kogălniceanu, au semnat declaraţia comună între instituţiile pe care le reprezintă, marţi, la Cinema Studio, în prezenţa ministrului Culturii, Daniel Barbu. Declaraţia comună este o continuare a Acordului de coproducţie cinematografică încheiat între Guvernul româniei şi cel al Franţei şi semnat la Cannes, pe 18 mai 2009.

Frédérique Bredin a declarat că foarte mulţi profesionişti din Franţa sunt români, apreciind că există multe coproducţii de valoare româno-franceze. Aceasta a subliniat că, în anul 2010, au fost realizate trei coproducţii, iar, în 2012, cinci coproducţii.

"România are această mare şansă, are foarte multe talente şi asistăm la un nou val de cineaşti români şi un nou val de cineaşti francezi. În acest sens, aş vrea să îi mulţumesc lui Cristian Mungiu pentru invitaţia pentru care mi-a făcut-o (la evenimentul Les Films de Cannes a Bucarest, 25-31 octombrie, n.r.), el, de altfel, câştigând în 2007 premiul Palme d'Or, cu filmul «4 luni, 3 săptămâni şi 2 zile», şi lui Cristi Puiu, care a câştigat în 2005 premiul Un Certain Regard cu filmul «Moartea domnului Lăzărescu»", a spus Frédérique Bredin.

Pe de altă parte, aceasta a declarat că în cadrul Centrului Cinematografiei din Franţa s-a instituit un fond pentru sprijinul cinematografiei la nivel mondial. "Două proiecte româneşti au fost alese de juriu şi anume cel al lui Corneliu Porumboiu şi cel al lui Florin Şerban. Ne aflăm aici pentru a semna o declaraţie comună şi care depăşeşte acest simplu acord de coproducţie, deoarece este un acord de cooperare care este susţinut de cele două Centre naţionale, care va permite o legătură mai apropiată între cele două centre şi privilegiată", a completat aceasta.

De asemenea, ea a declarat că acest acord va duce la o legătură mai strânsă şi la schimburi de experienţă între cele două Centre naţionale ale cinematografiei. "Am vorbit despre digitalizarea filmelor din arhiva naţională, despre un program educativ care se va organiza în şcoli pentru a-i ajuta pe micii şcolari să se familiarizeze cu lumea filmelor de cinema, dar şi de o poziţie comună în faţa Comisiei Europene în ceea ce priveşte situaţia drepturilor de autor, pentru că, recent, am avut o asemenea dificultate în discuţia cu Statele Unite", a declarat aceasta.

Prezent la eveniment, ministrul Culturii, Daniel Barbu, a declarat: "Pentru Guvernul României este o alegere politică fundamentală aceea de a fi alături de Franţa şi am fost în această primă parte a anului 2013 în susţinerea excepţiei culturale, deci în excluderea oricărui tip de manifestare culturală, cu precădere accentul cade pe cinematografie şi audiovizual, de la completa liberalizare a schimbului de bucuri şi servicii, în contextul în care piaţa europeană se deschide către cea nord-americană, dar şi către cea chineză", a declarat acesta.

Totodată, el a afirmat că declaraţia are valoarea unui acord şi a fost pregătită "nu numai de autorităţi publice, dar şi de societatea civilă". "Regizorii, producătorii francezi şi români au fost, pas cu pas, în spatele acestui acord, l-au inspirat, l-au modelat şi l-au adus până în situaţia de astăzi de a fi pe masă în vederea semnării, pentru a avea întreaga forţă a dreptului".

Mihail Kogălniceanu, preşedintele CNC, a afirmat că îşi doreşte ca numărul de coproducţii româno-franceze să crească, apreciind că Centrul cinematografic francez are o experienţă destul de vastă în ceea ce priveşte digitalizarea filmelor din arhivă. "Modelul pe care îl are Franţa (privind distribuirea filmelor, n.r) să încercăm să-l aplicăm şi noi", a completat acesta.

Potrivit acordului, părţile se asistă reciproc în elaborarea politicilor lor pentru a proteja şi promova producţiile lor culturale în domeniul cinema-ului. În acest scop, părţile sunt de acord să se informeze reciproc în mod regulat despre stadiul negocierilor internaţionale, precum şi despre evoluţia reglementărilor europene, în măsura în care acestea au consecinţe asupra politicilor în materie de cinema.

De asemenea, "părţile se străduiesc să faciliteze condiţiile de filmare a proiectelor de coproducţie şi producţie a celeilalte părţi, atunci când ele se desfăşoară pe teritoriul ţării lor. (...) Părţile sprijină şi încurajează, în măsura mijloacelor de care dispun, participarea reciprocă a operelor cinematografice naţionale la festivaluri şi alte evenimente de film organizate în ţările lor".

"Părţile se angajează să extindă schimbul de informaţii şi experienţă în materie de politici publice de cinema, în special cele legate de îmbunătăţirea funcţionării Centrului Naţional de Cinema. Ele acordă o importanţă deosebită schimburilor legate de formare, mai ales experţilor şi a profesorilor, precum şi organizarea de seminarii şi ateliere de lucru specializate. Ele prevăd posibilitatea de primire în stagiu a personalului lor în Republica Franceză şi România, precum şi - dacă este cerut de cealaltă parte - prezenţa de delegaţi în calitate de observatori la reuniunile Consiliului de administraţie sau ale comisiilor de acordare a fondurilor", se mai arată în declaraţia semnată marţi.

Potrivit AFP, în ultimii şapte ani, 21 de filme au fost coproduse de Franţa şi România.