Active Watch a lansat raportul intoleranţei. Răsvan Popescu, CNA: Putem să mergem înainte cu capul sus

ActiveWatch a publicat joi "Raportul anual cu privire la discursul intolerant şi instigator la ură în România - 2018", care şi-a propus să treacă în revistă principalele tendinţe în materie de "hate speech" şi de combatere a acestuia care s-au manifestat pe durata anului precendent.

Cercetarea s-a orientat asupra următoarelor domenii: manifestări ale intoleranţei în spaţiul public; manifestări publice de susţinere a diversităţii; activitatea principalelor instituţii cu competenţe în sancţionarea discursului instigator la ură; autoreglementări existente la nivelul media, partidelor politice şi federaţiilor sportive; legislaţie în vigoare şi propuneri legislative.

”Sunt patru televiziuni sancţionate anul trecut cu mesaje discriminatorii: B1 cu patru amenzi, Realitatea cu două amenzi, Digi cu o amendă, în total se ridică la 112.500, ceea ce înseamnă, raportat la cuantumul amenzilor date anul trecut înseamnă cam 12-13%. Deci din totalul activităţii noastre, care este totuşi foarte vastă, înseamnă a răspunde la mii de solicitări, de acte, reclamaţii, înseamnă şi licenţieri şi verificări, la posturile respective cum îşi respectă structura de program, sunt foarte multe lucruri. 12% este, zic eu, un procent absolut în regulă, noi ne ocupăm sau ne-am ocupat de această chestiune. Din cele şapte amenzi analizate pe această temă, cinci au vizat soluţionarea unui discurs intolerant la adresa etniei maghiare, ca să zic aşa, una a vizat sancţionarea unui discurs ofensator la adresa unor femei din politică, şi încă una care a însemnat un discurs intolerant la adresa românilor, care sunt şi ei un grup etnic la urma urmei. Dacă tragem linie şi adunăm cam pe-aicea suntem. Nu cred că suntem nici prea bine nici prea rău. Fenomenele care au apărut au fost sancţionate ca atare, şi mai putem vorbi şi de un caracter discriminator sau intolerant al conţinuturilor, sancţionate în subsidiar faţă de amenzile principale”, a spus Răsvan Popescu membru al Consiliului Naţional al Audiovizualului (CNA).

Cercetarea este în principal calitativă, realizată prin desk research, prin urmare rezultatele ei nu pot fi considerate ca fiind relevante din punct de vedere statistic, spun cei de la ActiveWatch, care explică faptul că şi-au propus să recolteze şi să ilustreze principalele tipuri de probleme care şi-au făcut cel mai vizibil prezenţa în spaţiul public. De asemenea, conceptul de discurs intolerant şi instigator la ură (DIU) cu care au operat nu s-a rezumat strict la acele forme de discurs care pot genera sancţiuni; mai degrabă, a fost inclus în această categorie orice discurs care reprezintă sau încurajează neacceptarea grupurilor sociale în situaţie de risc. Grupurile sociale în situaţie de risc sunt acelea care reprezintă minorităţi (naţionale, sexuale, religioase etc.), se află într-o situaţie economică dezavantajată sau sunt victime tradiţionale ale discriminării. Din aceste motive, cercetarea nu a inclus, de exemplu, discursuri instigatoare la ură împotriva creştinilor ortodocşi sau politicienilor.

Astfel, maghiarii şi minorităţile sexuale au fost ţinta predilectă a discursurilor intolerante şi instigatoare la ură. Discursul instigator la ură de factură violentă tinde să fie utilizat mai degrabă de comunicatori activi la nivel local, nu naţional.

Au fost numeroase cazurile politicienilor care au folosit expresii ofensatoare, cel mai probabil fără să realizeze acest lucru.

Există în continuare manifestări extreme ale antisemitismului.

Discursul islamofob şi anti-refugiaţi s-a diminuat odată ce presa şi-a pierdut interesul faţă de criza refugiaţilor, însă nu a dispărut cu totul.

Printre manifestări în spaţiul public care încurajează diversitatea sau numărat cele care încurajează diversitatea şi care atrag în continuare un număr din ce în ce mai mare de persoane prin comparaţie cu evenimentele care promovează intoleranţa.

Cultura joacă un rol important în promovarea diversităţii şi în expunerea şi conştientizarea intoleranţei din societate.

În contextul referendumului de modificare a definiţiei familiei, un număr impresionant de figuri publice şi-au arătat sprijinul pentru comunitatea LGBTQ.

În ceea ce priveşte activitatea Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării, dintre toate instituţiile româneşti cu abilităţi în sancţionarea discursului instigator la ură, CNCD a soluţionat cele mai multe plângeri.

În 2018, CNCD a îmbunătăţit cu aproape o săptămână durata medie de soluţionare a plângerilor, iar valoarea totală a amenzilor a crescut semnificativ.

Jurnaliştii sunt categoria de comunicatori faţă de care CNCD arată cea mai puţină clemenţă.

Deşi spre finalul anului activitatea CNCD a început să se redreseze, prima jumătate a lui 2018 a fost marcată de colapsul Consiliului în faţa presiunilor politice la care era (şi, posibil încă este) supus. Aceste presiuni sunt de natură să compromită însăşi principiile care guvernează activitatea CNCD.

CNCD continuă să confunde insulta cu discriminarea, în baza unei interpretări ad literam a articolului care vizează protejarea demnităţii umane.

De asemenea, în ceea ce priveşte activitatea Consiliului Naţional al Audiovizualului, CNA a aplicat, în 2018, un număr mic de sancţiuni, însă cu o valoare totală mult mai mare decât a celor aplicate de CNCD.

Sancţiunile aplicate de CNA vizează, de multe ori, pachete de încălcări ale legislaţiei audiovizuale, prin urmare nu este clar ce proporţie din fiecare amendă poate fi direct atribuită discursurilor de ură.

CNA nu justifică suficient de clar motivele pentru care aplică sancţiunile, prin urmare impactul educativ al acestora este redus semnificativ.

CNA nu doar că a fost practic absent pe durata referendumului de modificare a Constituţiei, însă, prin deciziile luate cu privire la reflectarea acestuia în presă, i-a favorizat clar pe cei care urmăreau ca referendumul să fie validat.

De asemenea, privind activitatea parchetelor şi instanţelor, datele oferite de Ministerul Public arată că, la nivelul parchetelor, lipsa de fermitate în ceea ce priveşte soluţionarea cauzelor încadrate la articolul 369 Cod Penal şi în prevederile OUG nr. 31/2002 se păstrează.

”Putem spune că, pe lângă lucrurile foarte simple, foarte clare de discriminare au mai fost sancţionate şi alte chestiuni la pachet cu alte abateri de la conţinutul audiovizual. Sigur, aici reproşul lor era că nu se mai înţelege exact care este mesajul CNA-ului. Deci pe de o parte ai un discurs discriminatoriu, pe de altă parte ai un limbaj injurios, pe de altă parte ai o problemă de exprimare corectă şi una peste alta împreună privesc o sancţiune. Rămâne să reflectăm şi noi în ce măsură modul ăsta de a distribui sancţiunile este cel mai potrivit, dar într-o emisiune dacă sunt trei abateri poţi să sancţionezi numai una pur şi simplu pentru că asta ar oferi un exemplu mai potrivit. Ca să vă dau un exemplu să spunem mai complet, pe care l-am analizat noi şi CNCD-ul, în 15 februarie 2018, la postul Digi24 a fost o sancţiune de 10000 de lei pentru că moderatorul a folosit o sintagmă injurioasă la adresa Primului Ministru, ”pavian cu mantie”. La momentul acesta forul audiovizual a identificat abateri de la prevederile privind imaginea şi identitatea persoanei, CNCD-ul a mers pe discriminare. Instanţa a validat sancţiunea noastră şi a invalidat sancţiunea CNCD-ului. Deci lucrurile sunt pe o muchie între libertatea de exprimare şi ceea ce numim discurs discriminatoriu şi CNA-ul a considerat să trateze pe un teren mai solid, care este acesta privind imaginea şi identitatea persoanei şi în justiţie lucrurile au rămas în favoarea CNA-ului. Sunt şi alte cazuri, alte exemple, la B1, care deţine cele mai multe cazuri de discriminare, în care CNA-ul tot aşa a mers pe discriminare şi a câştigat în toate situaţiile pe care le-a avut, inclusiv în cazul în care să spunem, pe 4.10.2017, într-o emisiune dedicată modificării, unei eventuale modificări legislative privind folosirea limbii materne în administraţie de la o pondere de 20% la 10% lucrurile nu au fost echilibrate şi cu un punct de vedere al etniei respective. Deci întotdeauna când e vorba de un lucru care priveşte o anumită etnie posturile sunt obligate să aibă şi un punct de vedere reprezentativ pentru etnia respectivă. Cam astea sunt situaţiile, nu pot să spun nici că sunt multe, nici că sunt grave, atâtea câte sunt CNA-un s-a ocupat de ele, le-a sancţionat, le-a tratat ca atare, cred că putem să mergem înainte cu capul sus”, a explicat Răsvan Popescu.

Potrivit raportului Active Watch, evoluţia numărului de cauze încadrate la articolul 369 Cod Penal trimise în judecată: 2014 – 0 cauze; 2015 – 0 cauze; 2016 – 1 cauză; 2017 – 1 cauză; 2018 – 1 cauză. Evoluţia numărului de cauze încadrate în prevederileOUG nr. 31/2002 trimise în judecată: 2014 – 0 cauze; 2015 – 5 cauze; 2016 – 0 cauze; 2017 – 0 cauze; 2018 – 1 cauză.

Autoreglementarea la nivelul partidelor politice, redacţiilor, organizaţiilor de media şi federaţiilor sportive pare să existe mai mult pe hârtie, se arată în raportul ActiveWatch. Foarte puţine cazuri de combatere a discursului de ură din interiorul partidelor ajung în media.

Este necesară o îmbunătăţire a modului în care federaţiile sportive se raportează la discursurile instigatoare la ură care au loc în timpul competiţiilor sportive. Este necesară o valorificare mai eficientă a sportului ca vector de promovare a diversităţii.

Legislaţia existentă în materie de combatere a discursului instigator la ură este acoperitoare şi nu este excesivă, cu excepţia Legii 157/2018 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului, care dublează prevederi ale altor legi şi conţine doar sancţiuni cu închisoarea pentru cei care o încalcă. O bună parte din propunerile legislative cu efecte descurajante asupra promovării diversităţii şi toleranţei sunt mai degrabă abandonate la comisii, iar nu respinse definitiv.

Raportul complet se găseşte pe http://blog.activewatch.ro/diverse/rapraportul-anual-cu-privire-la-discursul-intolerant-si-instigator-la-ura/.

ActiveWatch este o organizaţie de drepturile omului care militează pentru comunicarea liberă în interes public, potrivit site-ului oficial. Începând din anul 2004, este membră a reţelei Reporteri fără Frontiere, iar din 2013, ActiveWatch a devenit membră IFEX - cea mai mare reţea globală care activează pentru libertatea de exprimare.