Actriţa Ioana Citta Baciu a murit, miercuri, la vârsta de 80 de ani

Uniunea Teatrală din România (UNITER) a anunţat, miercuri, „cu profundă tristeţe” dispariţia actriţei Ioana Citta Baciu, născută pe 7 ianuarie 1936 şi membru al UNITER.

Teatrul „înseamnă viaţa mea, toată”, spunea Ioana Citta Baciu, care a desfăşurat o bogată activitate artistică pe scena Teatrului Dramatic „Fani Tardini” Galaţi, interpretând peste 150 de roluri.

În perioada 1953 – 1971, Ioana Citta Baciu a jucat la Teatrul Naţional „Marin Sorescu” Craiova, la Teatrul „V.I. Popa” Bârlad, la Teatrul „Maria Filotti” Brăila, la Teatrul Naţional Târgu-Mureş şi la Teatrul „Alexandru Davilla” Piteşti.

Filmul Minecraft, încasări record de 157 de milioane de dolari în primul weekend de la lansare

Sean „Diddy”, acuzat de noi infracțiuni înainte de procesul penal

Nume de referinţă în istoria ultimilor 40 de ani a Teatrului „Fani Tardini” din Galaţi, Ioana Citta Baciu a putut fi văzută de public în numeroase piese puse în scenă în perioada 1971 – 2014, printre care: „Prima zi de libertate”, regia Kazimierz Braun (1971); „Preşul”, regia Ion Maximilian (1973); „Cuza Vodă”, regia Petre Popescu (1973); „Misterioasa convorbire telefonică”, regia Petre Popescu (1974); „Gimnastică sentimentală”, regia Petre Popescu (1975); „Frank al cincilea”, regia Adrian Lupu, Magdalena Klein (1979); „Avram Iancu”, regia Adrian Lupu (1979); „Hoţul de vulturi”, regia Nicolae Scarlat (1980); „Soldatul Svejk”, regia Ion Maximilian (1981); „Fata Morgana” (Enigma de la Hotel Minerva), regia Mircea Cornişteanu (1982); „Cetăţeanul invizibil”, regia Victor Ioan Frunză (1985); „Turandot”, regia Victor Ioan Frunză (1988); „Ubu Rege”, regia Adrian Lupu (1990).

De asemenea, Ioana Citta Baciu a jucat în „Oamenii cavernelor”, regia Mihai Lungeanu (1992); „Cântăreaţa cheală”, regia Moshe Yassur (1993); „Vizita bătrânei doamne”, regia Adrian Lupu (1994); „Tango”, regia Atila Vizauer (1995); „Celestina”, regia Adrian Lupu (1997); „…Escu”, regia Dinu Cernescu (1998); „Gaiţele”, regia artistică şi ilustraţia muzicală Cristian Ioan (1999); „Tărâmul celălalt”, regia Claudiu Goga (2000); „Copacii mor în picioare”, regia Dinu Cernescu (2001); „Leul în iarnă”, regia şi versiunea scenică Cătălin Vasiliu (2002); „Steaua fără nume”, regia George Motoi (2003); „Zăpezile de altădată”, regia Mircea Cornişteanu (2003); „Casa Bernardei Alba”, regia Cătălin Vasiliu (2003); „A şaptea Kafana”, regia Alexandru Berceanu (2004); „Scandal în culise”, regia Cătălin Vasiliu (2005); „Retro”, regia Mircea Cornişteanu (2006); „Cutia Pandorei”, regia Eugen Făt (2010); „Echilibru instabil”, regia Cătălin Vasiliu (2012); „Pană de automobil”, regia Radu Nichifor (2014).

În timpul vieţii sale, Ioana Citta Baciu a făcut o mărturisire emoţionantă: „Am făcut tot ce am putut pentru ca viaţa mea personală să rămână doar a mea, iar când vin la teatru să uit tot ce e acasă şi să nu mă preocupe decât ceea ce am de făcut, fie că e vorba de repetiţie sau spectacol”.

Pentru activitatea imensă pusă în slujba teatrului, reprezentanţii municipiului Galaţi i-au oferit în 2015 titlul de cetăţean de onoare.