Aedificia Carpaţi şi Romest Electronic au câştigat licitaţia pentru reabilitarea Teatrului Naţional

"Aedificia Carpaţi şi Romest Electronic a fost singurul consorţiu care a îndeplinit condiţiile pentru a se califica la licitaţia electronică", a adăugat Trâmbaciu.

Un număr de zece firme şi consorţii s-au înscris la licitaţia pentru reabilitarea Teatrului Naţional Bucureşti (TNB), un proiect de peste 200 de milioane de lei şi care va fi realizat în circa doi ani şi jumătate.

Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional (MCPN) a lansat, în decembrie 2009, licitaţia pentru reabilitarea TNB, contractul având o valoare estimată de 215.284.043 de lei fără TVA (aproximativ 51 milioane de euro) şi o perioadă de execuţie de 28 de luni. Fondurile pentru acest proiect provin din împrumutul contractat de Guvern de la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei (BDCE) pentru programul "Reabilitarea monumentelor istorice din România" - 27 de milioane de euro - şi de la bugetul de stat.

Firmele înscrise la licitaţie au fost Aedificia Carpaţi cu Romest Electronic, Rotary Construcţii cu ACM 4 Bucureşti, Sedesa Obras Y Servicios cu Euro Construct Internaţional, Midanne Invest Grup cu Euroconstruct, Intercantieri Vittadello cu Sacaim Societa per Azioni Cementi Armati ing. Mantelli, Alpine Bau GmbH Austria cu Comnord, Bog'Art, ACMS, Dafora cu UTI Instal şi Strabag AG.

Ofertele au fost deschise pe 9 februarie, după care a urmat verificarea eligibilitatăţii ofertanţilor şi oferta tehnică.

Consorţiul calificat în urma acestei etape a participat la licitaţia electronică, care a avut loc la începutul săptămânii trecute.

Pentru a fi eligibile, firmele interesate a trebuit să aibă lichiditatea generală medie pe ultimii trei ani de cel puţin 100%, iar cifra de afaceri medie pe ultimii trei ani trebuie să fie de cel puţin 125 milioane de lei.

Proiectul de reconstrucţie a clădirii TNB vizează, potrivit proiectului Ministerului Culturii, prezentat în martie 2008, modelarea clădirii în direcţia uneia de larg interes cultural, un edificiu "mai prietenos şi cu mai mult farmec", care să fie deschis de dimineaţă până seara târziu. În imobilul din centrul Capitalei vor fi găzduite teatrul, muzica, dansul contemporan, artele vizuale, săli expoziţionale, librării, cafenea.

Proiectantul lucrării este arhitectul Romeo Belea, unul dintre autorii proiectului iniţial al Teatrului Naţional Bucureşti, care a anunţat că doreşte să transforme edificiul într-un centru care să semene ca funcţiuni cu Barbican Hall din Londra.

Potrivit proiectului, Sala Mare a TNB va avea în jur de 850 de locuri, faţă de 1.100 cât are în prezent, o acustică şi o vizibilitate mai bune. Sala Studio se va reîntoarce în folosinţa TNB odată cu refacerea Sălii Omnia ca sediu al Operetei, iar mecanismele care transformă sala într-una multifuncţională vor fi reactivate. Va dispărea Sala Amfiteatru, dar vor apărea două săli de câte 350 de locuri în clădirea centrală şi una de aproximativ 250 de locuri în subsolurile scenei de la Sala Mare. În plus, vor exista platforme din foaierele extinse de la un capăt la celălalt al clădirii. Pe acoperişul clădirii TNB va exista un amfiteatru în aer liber. Totodată, majoritatea instalaţiilor clădirii vor fi refăcute, inclusiv cea de climatizare.

Proiectarea clădirii TNB din Piaţa Universităţii a început în 1963, însă Teatrul Naţional a început să funcţioneze în acest sediu zece ani mai târziu, fiind inaugurate pe rând trei săli: Sala Mare, Sala Studio şi Sala Atelier.