Alexandru Sassu: Este o responsabilitate a clasei politice să susţină media românească

Rep.: În ceea ce priveşte numărul angajaţilor din TVR, s-a luat vreo măsură?

A.S.: Da, când a venit acest Consiliu de Administraţie, erau în jur de 3.200-3.300 de oameni, acum sunt 3.100 (....) Dincolo de asta noi am încercat mai degrabă o eficientizare a muncii oamenilor pentru că, poate erau mulţi, poate erau puţini, dar cert e că erau prost aşezaţi. Anumite structuri erau mai mari, pe când altele erau mai mici. Noi am încercat să le aşezăm cum trebuie. În acelaşi timp, vă amintesc că am înfiinţat trei canale, două canale naţionale (TVR 3 şi TVR Info, n.r.) şi un canal regional (TVR Târgu Mureş, n.r.), care s-au făcut cu aceiaşi oameni. În momentul ăsta, sunt 11 canale şi suntem undeva la sub 300 de oameni pe canal, ceea ce este apropiat de ceea ce se întâmplă în televiziunile comerciale. Cheltuielile pentru cele două canale, TVR 3 şi TVR Info, au fost minime, iar ceea ce este cel mai interesant este că, în principiu, au fost acoperite de publicitatea pe care au dat-o.

Ce am făcut a fost să trecem o greutate mai mare pe canalele regionale (...) În teritoriu a crescut numărul angajaţilor cu peste o sută de oameni, în timp ce la centru a scăzut cu vreo 300 şi ceva de oameni. A fost o trecere către teritoriu a importanţei, ceea ce ne aduce cheltuieli mai mici, pentru că, lucrând cu ei, nu mai e nevoie de deplasări, de cheltuieli de cazare (...) Al doilea lucru foarte important este că studiourile regionale, în acest moment, au început să-şi crească programul. Ele aveau un program de 2 ore pe zi, de săptămâna trecută a intrat primul canal cu 14 ore de producţie, pe zi, cel de la Cluj, şi, în curând, o să urmeze şi celelalte, cu un număr asemănător de ore. Asta înseamnă deja o intrare pe piaţa de televiziune care aduce de la publicitate la audienţă, în plus, la corporaţie.

La nivel european a existat o discuţie, care a început undeva în 2003-2004 şi s-a concretizat prin 2006-2007, cu nişte concluzii destul de clare. Constatarea europeană a fost că audienţa totală scade permanent (...), normal că organismele europene de tip EBU (The European Broadcasting Union, n.r.), Eurovison au început să se gândească ce au de făcut. Atacul era dat de media digitală, de site-urile de televiziuni, informaţii. Concluzia lor este că costurile de creştere a audienţei pe canal sunt mult mai mari, orice punct de rating în plus costă foarte mult şi este mult mai uşor să dezvolţi pe orizontală, aducând canale de nişă, ceea ce face toată lumea din Europa, care adaugă la corporaţie procente în plus de audienţă. Dacă vă uitaţi la ţările europene sunt unele care au şi câte 20-30 de canale de tipul ăsta, în Italia sunt enorm de multe, numai pe anumite tipuri sunt 2-3, Polonia la fel, Franţa la fel, Anglia - BBC-ul are o grămadă de canale.

Rep.: Anul trecut aţi afirmat că doriţi să extindeţi reţeaua studiourilor teritoriale. Care vor fi următoarele studiouri TVR lansate şi când vor fi lansate?

A.S.: În momentul ăsta suntem în poziţia de a pune la Constanţa o echipă editorială, nu este momentul să discutăm despre un studio pentru că sunt foarte mari costurile, dar este clar că pe Dobrogea trebuie să avem o echipă editorială. Şi dacă, ulterior, lucrurile funcţionează şi există materie primă, vom putea discuta de un studio teritorial la Constanţa. Este în lucru TVR Bucureşti, care va trebui să acopere Muntenia, avem şi licenţă, el şi funcţionează, dar nu ca un canal de sine stătător. E o discuţie mare dacă el trebuie să fie în Bucureşti sau în afara Bucureştiului şi de aici e un blocaj, dar canalul funcţionează. Sigur că sunt şi alte zone care merită. Nordul Transilvaniei, respectiv Maramureşul, este o zonă aparte de Ardeal. Pot să vă spun că am avut nişte discuţii şi sunt destul de interesante, pentru că există o dificultate în a acoperi de la Cluj Braşovul sau Sibiul, care au personalitatea lor. Nu vorbesc de o dificultate tehnică, ci pur şi simplu de o dificultate editorială. Ele au personalitatea lor foarte puternică, au şi foarte multe evenimente şi foarte multe lucruri de spus. E o discuţie pe care am demarat-o să vedem dacă nu cumva un studio local este necesar acolo, şi la Braşov şi la Sibiu. E foarte dificil să le spui braşovenilor că la ei se emite de la Cluj. E o discuţie.

Apropo de ce proiecte poate nu le putem duce mai departe. Este vorba de refacerea reţelei de corespondenţi, pentru că, în opinia Consiliului de Administraţie, e ideea asta care începe de la nivel naţional cu descentralizarea, de scăderea costurilor noastre, dar, dincolo de asta, ar fi normal să avem studiouri locale cam în fiecare capitală de judeţ, nu numai un simplu corespondent (...) Apropo de corespondenţi, un al doilea proiect care stă pe loc este refacerea reţelei europene a televiziunii. România este parte a Uniunii Europene, iar noi avem în momentul ăsta câte un corespondent la Bruxelles, la Washington şi la Moscova. Am făcut câţiva paşi în chestiunea aceasta, schimbând puţin legislaţia în domeniu, cu ajutorul Guvernului, dar e complicat, costurile sunt foarte mari, pentru că acolo trebuie să începi de la a închiria o locuinţă pentru oameni, a avea un studio şi a avea cel puţin unul, dacă nu, vreo doi oameni, fie un videojurnalist, dar e dificil, fie un ziarist şi un cameraman.