La eveniment vor participa criticii literari Ioana Pârvulescu, Dan C. Mihăilescu, Ioana Bot şi traducătorul Cătălin Cioabă, informează un comunicat remis MEDIAFAX.
„Eminescu nu a avut timp să-şi adune creaţia într-un volum «de autor», tot astfel cum nu a avut, de fapt, nici timp să o încheie, lăsându-ne moştenire un şantier de proporţii uriaşe – pe cât de fascinant, pe atât de copleşitor. Această nouă ediţie restituie o parte însemnată a operei poetice, readucând-o, totodată, la datele ei primordiale: ordonate potrivit anilor când au fost scrise şi însoţite de note ample care evocă elemente biografice sau detalii de atelier, poeziile eminesciene câştigă în puritate. Le putem citi cu adevărat «aşa cum le-a scris Eminescu», iar nu cum le-au reordonat numeroşii săi editori, de-a lungul timpului”, a declarat Ioana Bot.
Mihai Eminescu (1850 – 1889) este cea mai importantă figură a literaturii române din secolul al XIX-lea şi autorul cu cea mai mare influenţă asupra creaţiei literare din secolul ce i-a urmat, potrivit site-ului editurii Humanitas. La scurtă vreme după moartea sa – şi nu fără legătură cu mărturiile contemporanilor ce făcuseră din extrema suferinţă a vieţii şi din „nebunia poetului” un fundal pentru lectura poeziei sale -, figura lui Eminescu a căpătat dimensiuni mitice, iar poezia sa a devenit, în mentalul colectiv al românilor, Poezia însăşi. Foarte curând a fost recunoscut drept „poet naţional”, iar editarea operei sale a reprezentat una dintre cele mai mari provocări pentru filologia românească. Titu Maiorescu a alcătuit şi a pus în circulaţie, în 1883, o ediţie de consacrare. În anii ’30 ai secolului trecut, Perpessicius a iniţiat ediţia ştiinţifică de „Opere”, un act cultural unic la noi, continuat şi dus la capăt, până în anii ’80, de o echipă a Muzeului Literaturii Române, condusă de Petru Creţia şi D. Vatamaniuc.