AMP: Cadrul economic în care funcţionează presa afectează libertatea şi calitatea mass-media

"Libertatea presei este unul din cele mai importante ţeluri ale Konrad Adenauer Stiftung. O democraţie nu se poate dezvolta decât cu ajutorul unei prese libere", a declarat unul dintre participanţii la acest eveniment, Matthias Barner, director al programului Media South East Europe, Konrad Adenauer Stiftung - Media Program, în deschiderea conferinţei.

"Conform rapoartelor, este alarmant ce se întâmplă în media din România. (...) Pe timp de criză, proprietarii media şi jurnaliştii fac compromisuri pentru a securiza supravieţuirea propriilor publicaţii", a mai spus Barner.

În acest raport, încălcările libertăţii de exprimare şi ale libertăţii presei au fost încadrate în: agresiuni, ameninţări, presiuni ale autorităţilor, presiuni politice, presiuni economice, accesul la informaţiile de interes public, cenzură, autocenzură, conflicte de muncă şi legislaţie.

"Cadrul economic în care funcţionează presa (împărţirea pieţei, achiziţii, fuzionări, cadrul legislativ, probleme economice etc.) afectează libertatea de exprimare a jurnaliştilor şi calitatea produselor media. Şi nerespectarea normelor deontologice afectează dreptul la libertatea de exprimare", se arată în raport.

Cazurile înregistrate în acest raport au drept sursă: investigaţiile directe ale echipei FreeEx (discuţii şi corespondenţe cu părţile implicate, cu avocaţi ai părţilor, cu instituţiile statului etc.), informaţii culese cu ajutorul reţelei FreeEx (www.groups.yahoo.com/freeex), articole apărute în presa scrisă, ştiri radio şi TV, bloguri şi publicaţii online. Totodată, raportul se bazează şi pe rapoarte oficiale sau rapoarte publicate de alte instituţii independente.

Potrivit raportului "Libertatea presei în România 2009", cele mai importante evenimente cu impact asupra libertăţii de exprimare în anul precedent au fost: criza economică, care a dus la concedierea a 3.000 de angajaţi din mass-media (jurnalişti şi personal tehnic), închiderea a zeci de publicaţii şi prăbuşirea veniturilor din publicitate, lucruri care au făcut mass-media vulnerabile la presiuni politice şi economice, dar şi campania de discreditare a jurnaliştilor din marile grupuri de presă dusă de preşedintele Traian Băsescu.

De asemenea, raportul menţionează la acest capitol faptul că patronii unor grupuri de presă care "s-au dovedit a fi angajaţi în susţinerea unuia sau a altuia dintre candidaţii la preşedinţie, şi-au impus opţiunile în politica editorială şi au aşezat în prima linie de vizibilitate şi decizie persoane obediente", dar şi derapajele şi lipsa imparţialităţii, care au scăzut încrederea în presă şi, în unele cazuri, au contribuit la prăbuşirea tirajului unor publicaţii sau chiar la închiderea acestora.

"A revenit în forţă controlul politicienilor asupra instituţiilor mass-media prin contracte de publicitate. Au fost dezvăluite cazuri concrete de cumpărare a ştirilor favorabile din bani publici. Fenomenul este mai evident în presa locală, unde multe dintre publicaţiile care nu s-au închis din cauza crizei sunt dependente de banii din astfel de contracte", se mai arată în raport.

Totodată, AMP notează că, în 2009, au continuat agresiunile şi ameninţările la adresa jurnaliştilor, fără ca responsabilii să fie pedepsiţi sau sancţionaţi public, dar şi faptul că autorităţile locale au îngrădit dreptul la adunări publice şi au blocat evenimente ca expoziţii, concerte şi conferinţe, invocând judecăţi de valoare. "Autorităţile centrale au promovat mai multe iniţiative legislative cu impact negativ asupra libertăţii de exprimare: noile coduri civil şi penal, amendamente la legea criminalităţii informatice, legea stocării datelor de trafic, legea achiziţiilor publice ş.a", se mai arată în raport.

În raport se face referire şi la Televiziunea Publică, care "este în continuare vulnerabilă la presiunile politice. În 2009 au existat, mai mult ca niciodată, semnale publice de alarmă trase de jurnaliştii din SRTv".

"Pedepsele penale pentru defăimare încă se aplică jurnaliştilor. Statul român a pierdut mai multe procese la CEDO, în cazuri care au implicat libertatea de exprimare a jurnaliştilor", scrie AMP, care mai notează că "unui jurnalist acuzat de şantaj i s-a interzis temporar dreptul de a mai practica profesia".

"Au fost făcuţi paşi spre autoreglementarea breslei, prin adoptarea Codului Deontologic Unic iniţiat de Convenţia Organizaţiilor de Media şi a Comisiei Media iniţiate de Clubul Român de Presă", se mai subliniază în raport.

Raportul mai notează că, în 2009, a avut loc o scădere dramatică a pieţei media. Astfel, AMP susţine că aproximativ 4.000 de angajaţi din mass-media şi-au pierdut locul de muncă în 2009 şi în primele luni ale anului 2010, precizând că "se revine la dependenţa de stat şi la şantaj. Presa subvenţionată ia amploare".

AMP dă şi o serie de recomandări patronilor de media. Printre acestea se numără investiţiile în presa responsabilă, de calitate, care pune pe primul loc agenda cetăţeanului şi interesul public sau păstrarea accesibilă a arhivelor online ale ziarelor.

În ceea ce priveşte agresiunile asupra jurnaliştilor, raportul notează că, în multe cazuri, reprezentanţii forţelor de ordine asistă pasiv la agresiunile îndreptate împotriva jurnaliştilor, dar şi că procesele împotriva agresorilor avansează lent. De asemenea, AMP subliniază că reprezentanţii forţelor de ordine trebuie să asigure siguranţa jurnaliştilor care îşi exercită meseria. "Agresiunile, ameninţările şi insultele de orice fel la adresa presei sunt inacceptabile, mai ales când vin din partea autorităţilor, a politicienilor şi a altor persoane publice", se mai arată în raport.

De asemenea, în raport se notează că imaginea presei a fost afectată de relaţiile financiare neclare cu politicieni şi cu autorităţile statului. "Autorităţile locale încearcă să îngrădească libertatea întrunirilor, desemnând locuri speciale de desfăşurare şi intervenind abuziv prin forţele de ordine. Mai mult, acestea nu respectă propriile decizii în acest sens. Autorităţile locale şi centrale cenzurează arbitrar evenimente şi informaţii, bazându-se pe judecăţi de valoare. Autorităţile cheltuie bani publici pentru a-şi promova imaginea în rândul contribuabililor. Mai mult, atribuie contractele de publicitate preferenţial instituţiilor media care aparţin unor apropiaţi sau care îi prezintă favorabil în spaţiul editorial. Dacă o publicaţie devine «obraznică», e sancţionată cu rezilierea contractului. Pentru a supravieţui în criză, multe instituţii media acceptă acest târg", se mai arată în raport.

Raportul notează, totodată, că distribuţia publicaţiilor tipărite rămâne un segment vulnerabil actelor de cenzură.

De asemenea, AMP face o serie de recomandări pentru politicieni, autorităţi şi mediul de afaceri, precizând că "libertatea de exprimare şi libertatea presei sunt vitale pentru o societate democratică" şi că "cenzura este strict interzisă". Conform AMP, politicienii şi autorităţile au obligaţia "să nu comită acte care limitează libertatea de expresie. Ei trebuie să o susţină şi să o protejeze, să respecte diversitatea exprimării în toate formele sale".

În raport se mai arată că "protecţia surselor jurnalistice trebuie strict respectată" şi că "orice percheziţii ale redacţiilor, supravegherea acestora sau interceptarea comunicaţiilor, cu scopul de a identifica sursele de informare sau de a viola secretul profesional, sunt inacceptabile".

Totodată, AMP reaminteşte companiilor private că "trebuie să respecte independenţa editorială a presei. Ele nu trebuie să facă presiuni pentru a amesteca publicitatea cu conţinutul editorial".

Pe de altă parte, AMP face o serie de recomandări şi pentru jurnalişti. Astfel, AMP le recomandă acestora să aibă poziţii ferme împotriva derapajelor şi a tentativelor de presiune, să sesizeze organizaţiile de media atunci când sunt victima unor presiuni, să conteste deciziile CNA atunci când acestea par subiective.

La capitolul "informaţii de interes public", AMP notează că "autorităţile nu sunt pregătite să ofere informaţii de interes public şi au tendinţa să le ascundă" şi că "autorităţile nu sunt informate cu privire la evoluţia media şi manifestă scepticism în relaţia cu bloggerii şi cu freelancerii".

Pe de altă parte, AMP susţine că "înalţii oficiali ai statului ar trebui să se abţină de la a acţiona în instanţă jurnalişti, având la îndemână alte mijloace pentru a contracara informaţiile defăimătoare la adresa lor (de exemplu, discursurile publice, conferinţe de presă etc.)", şi recomandă acestora ca, în cazul în care vor să dea în judecată jurnaliştii şi instituţiile de presă, să respecte dreptul la libertatea de exprimare şi să nu se folosească de codul penal, ci de cel civil.

Raportul AMP mai notează că "derapajele etice s-au înmulţit în contextul crizei economice şi al campaniei electorale", precizând că, în numeroase situaţii, presa a fost folosită ca instrument în lupta politică, cu puţină rezistenţă din interiorul redacţiilor.

"S-a înregistrat o criză fără precedent de imagine a presei în ceea ce priveşte calitatea conţinutului şi încrederea publicului. Presa a fost polarizată politic în campanie, iar cele două tabere s-au acuzat reciproc de încălcări ale eticii. Au existat dezbateri şi reacţii la nivelul breslei în legătură cu derapajele etice. S-a adoptat un Cod deontologic unic şi s-a înfiinţat o Comisie media", mai scrie AMP în raport.

În ceea ce priveşte Televiziunea Publică, raportul AMP susţine că aceasta este "în continuare vulnerabilă la presiunile politice". "Principala problemă a TVR nu mai este politizarea, cât deprofesionalizarea care decurge din politizare", scrie AMP.

"Mass-media privată a pus presiune pe conducerea TVR şi pe partide. Acesta a fost un obstacol important în calea abuzurilor. Controlul societăţii asupra celor două instituţii nu se poate realiza decât prin decizii transparente vizând cheltuirea banilor publici pentru achiziţii de programe şi pentru investiţii", mai scrie AMP.

Pe de altă parte, la capitolul legislaţie, AMP scrie că autorităţile încearcă în continuare să controleze şi să limiteze prin legi libertatea de exprimare şi accesul la informaţii, subliniind că "trebuie să existe reacţii consolidate ale comunităţii media şi ale organizaţiilor pentru drepturile omului împotriva iniţiativelor legislative periculoase".

Raportul a fost redactat în cadrul programului FreeEx al ActiveWatch - Agenţia de Monitorizare a Presei. Programul Libertatea de Exprimare - FreeEx a fost demarat de ActiveWatch - Agenţia de Monitorizare a Presei în luna august a anului 1999, cu scopul de a contribui la protejarea şi promovarea dreptului la libera exprimare şi a libertăţii presei.

ActiveWatch - Agenţia de Monitorizare a Presei publică rapoarte anuale referitoare la situaţia libertăţii presei în România.

Acest raport este finanţat de Open Society Institute (OSI).

Documentul lansat în 2010 acoperă, în principal, evenimentele anului 2009. Autorii raportului sunt Liana Ganea, Răzvan Martin, Ştefan Cândea, Maria Adriana Popa şi Vlad Ursulean.

Raportul a fost lansat în cadrul Convenţiei Organizaţiilor Media, care se desfăşoară în perioada 3 - 4 mai, la Bucureşti.