MediaSind: Libertatea presei în România riscă să devină o „fata morgana”

"La toate aceste atacuri se adaugă şi presiunile economice asupra mass-media. Presa din România este supusă unei fiscalităţi excesive, fiind impozitată la fel ca orice altă industrie. În multe state din lume guvernele acordă o importanţă aparte sprijinirii acestui sector vital pentru democraţie. Însă, în România, guvernanţii mimează un dialog «al surzilor» şi refuză cu obstinaţie să discute serios despre aceste probleme, mai ales în această perioadă de criză economică. După mai multe runde de negocieri cu membrii Comitetului Anticriză pentru Mass-media, reprezentanţii Guvernului Boc, prin conducerea Ministerului Finanţelor Publice, au considerat fiecare revendicare drept «o măsură susceptibilă de a avea caracter de ajutor de stat», confirmând încă o dată faptul că mass-media nu reprezintă o prioritate pentru statul român", adaugă semnatarii docuentului, subliniind că, prin cumularea tuturor problemelor, România ocupă un loc "ruşinos" în topul libertăţii de exprimare, alcătuit de Freedom House.

"În aceste condiţii, nu mai miră pe nimeni faptul că, potrivit ultimului raport întocmit de Freedom House, libertatea de exprimare din România este situată pe un ruşinos loc 95, presa fiind considerată «parţial liberă», alături de state ca Peru, Panama şi Ecuador", mai remarcă semnatarii scrisorii.

Federaţia Română a Jurnaliştilor MediaSind face, în finalul documentului, "apel la solidaritatea membrilor întregii comunităţi jurnalistice să nu accepte limitarea drepturilor constituţionale ale presei şi, în consecinţă, ale fiecărui cetăţean. Guvernanţii interpretează anumite semnale de la Uniunea Europeană şi profită de criza economică actuală pentru a pune botniţă presei, privând astfel cetăţeanul de unul dintre cele mai importate drepturi: acela de a fi corect informat".

Sean „Diddy”, acuzat de noi infracțiuni înainte de procesul penal

Russell Brand reacționează la acuzațiile de viol și agresiune sexuală: „Legea este folosită ca armă împotriva mea”

Printre semnatarii scrisorii s-au numărat, Cristi Godinac, preşedinte FRJ MediaSind, Mihaela Căciuleanu, vicepreşedinte televiziune şi Adrian Moise, vicepreşedinte radiodifuziune.

"De 20 de ani de când presa şi fiecare cetăţean în parte şi-au recâştigat dreptul la libera exprimare, mulţi politicieni şi-au propus ca principal scop să pună botniţă presei întocmai ca în perioada comunistă", se arată în scrisoare.

Dintre metodele prin care autorităţile încearcă să "submineze" libertatea presei, FRJ MediaSind specifică proiectul de lege care menţiona proporţionalitatea dintre ştirile pozitive şi cele negative şi anchetele care au avut ca scop intimidarea jurnaliştilor.

"Tentativele de subminare a libertăţii presei s-au comis prin diverse acţiuni şi propuneri legislative, dintre care amintim: «Codul Macovei» – prin care jurnaliştii aveau «asigurate» locuri în celule, proiectul Legii proporţionalităţii ştirilor pozitive şi negative, precum şi politizarea excesivă a instituţiilor publice de radio şi televiziune. La acestea se adaugă agresiunile verbale şi fizice asupra jurnaliştilor sau presiuni ale autorităţilor la adresa instituţiilor de presă, cum ar fi anchete ale Poliţiei şi ale Parchetului care au avut drept scop intimidarea jurnaliştilor. De cele mai multe ori s-a urmărit divulgarea surselor confidenţiale sau confiscarea/copierea unor documente legate de articole de presă. Un capitol aparte îl constituie preocuparea autorităţilor pentru interceptarea comunicaţiilor", este menţionat în document.

"Motivaţiile pentru adoptarea unor astfel de decizii au fost dintre cele mai hilare, cum ar fi necesitatea reglementării libertăţii de exprimare prin adoptarea unei Legi a presei, deşi atât Constituţia României, cât şi principiile internaţionale consfiinţesc dreptul cetăţenilor de a fi informaţi, precum şi libertatea de exprimare", adaugă semnatarii scrisorii MediaSind, prezentând şi cazul celor patru coduri ce urmază să fie adoptate.

"În prezent, Uniunea Europeană este invocată de către guvernanţi ca motiv suprem pentru adoptarea unor măsuri care subminează principiile democraţiei în România. În mare grabă, Preşedinţia, Guvernul şi Parlamentul au luat decizia de a adopta noile proiecte ale Codului Civil şi Codului Penal până pe data de 15 mai, fără nicio consultare cu cetăţenii, încălcându-se astfel legislaţia natională, precum şi normele europene", este menţionat în scrisoare.

"Acest fals pretext invocat de guvernanţi a fost demontat şi de Federaţia Europeană a Jurnaliştilor (FEJ), care a solicitat zilele trecute un punct de vedere oficial din partea Comisiei Europene. Într-o scrisoare transmisă Federaţiei Române a Jurnaliştilor MediaSind şi Coaliţiei «Opriţi Codurile!», FEJ a comunicat poziţia oficialilor de la Bruxelles. Comisia Europeană a precizat că «nu a fixat niciun termen limită pentru reforma codurilor civil şi penal, nici în România şi nici în alte state membre. Mai mult, Comisia Europeană a încurajat constant cea mai largă dezbatere posibilă cu societatea civilă şi cu organizaţiile non-guvernamentale în momente în care era necesară adoptarea unor astfel de proiecte de lege vizând drepturile cetăţeneşti»", mai specifică documentul.

Reprezentanţii FRJ MediaSind au prezentat, de asemenea, poziţia FEJ asupra codurilor.

"«Un astfel de document este împotriva oricărui principiu european al liberăţii presei», susţinea şi Arne Konig, preşedintele Federaţiei Europene a Jurnaliştilor, la momentul trimiterii Codurilor spre adoptare în Parlament. «Jurnaliştii nu pot fi forţaţi de lege să răspundă la orice fel de solicitare publică şi în niciun caz nu pot fi forţaţi să îşi dezvăluie sursele pentru a-şi demonstra buna credinţă». Proiectul noului Cod Civil dă dreptul justiţiei ca, în baza unei decizii judecătoreşti de urgenţă (ordonanţă preşedinţială), să dispună «sechestrarea, distrugerea, confiscarea sau retragerea din circulaţie a bunurilor ori a mijloacelor care au servit sau au fost destinate să servească la săvârşirea faptei prejudiciabile» (adică la realizarea unui material jurnalistic), potrivit articolului 263, alineatul 2. De asemenea, potrivit articolul 225 din proiectul Codului Penal, jurnaliştii pot fi condamnaţi la închisoare de la trei luni la doi ani pentru anumite fapte care au legatură cu activitatea de presă. Iar acestea sunt doar câteva exemple din articolele care încalcă în mod flagrant libertăţile cetăţeneşti", se arată în scrisoare.