Directorii de teatre aprobă legea instituţiilor de spectacole, dar nu în formula propusă de MCC

Proiectul privind normele metodologice de aplicare a Legii 353/2007, contestat prin pichete organizate de artişti, actori, cascadori şi angajaţi ai instituţiilor de spectacole din România, ar fi trebuit să intre la sfârşitul lunii august în şedinţa de Guvern, spre aprobare, după cum a declarat pe 26 august, într-o conferinţă de presă, ministrului Culturii, Adrian Iorgulescu.

Tot atunci, Iorgulescu a declarat că proiectul privind normele metodologice de aplicare a Legii 353 din 2007 a fost avizat de toate ministerele de resort – Ministerul de Interne, Ministerul Muncii, Ministerul Finanţelor şi Ministerul Justiţiei.

"România este o ţară atipică. Este pentru prima dată când Guvernul vrea să mărească de trei ori salariile artiştilor şi sindicatele nu vor. Teatrul absurdului este nimic faţă de această reacţie. Se negociază la Ministerul Culturii în timp ce se fac proteste la sediul PNL", a spus atunci ministrul Culturii şi Cultelor, Adrian Iorgulescu.

Bolojan: Întărirea flancului estic NATO, de la Marea Baltică la Marea Neagră, o prioritate

23:08

Ilie Bolojan anunță că România nu va dubla cheltuielile de apărare

23:06

"Este cel mai bun act normativ pe care l-a făcut România în ultimii 18 ani pentru oamenii care lucrează în acest domeniu. Este un act normativ european, care permite artiştilor să aibă şi contracte pe perioadă determinată cu mai multe instituţii. Nu poţi să ţii artistul legat cu lanţul de fotoliul directorului de la Operă, Operetă etc", a spus ministrul Culturii.

Legea 353 din 2007 modifică Ordonanţa numărul 21 din 31 ianuarie 2007 privind instituţiile şi companiile de spectacole sau concerte, precum şi desfăşurarea activităţii de impresariat artistic.

Noul cadru legislativ va permite angajaţilor instituţiilor de spectacole şi concerte să aibă, din acest an, salarii mai mari, indemnizaţiile lor putând ajunge până la 4.200 de lei, faţă de maxim 1.500 de lei, cât au în prezent, declara, într-o conferinţă de presă din 17 iunie, secretarul de stat în Ministerul Culturii, Demeter Andras.

Sindicatele artiştilor au contestat de la început normele, stabilite de MCC în august şi postate pe site-ul ministerului, privind angajarea, evaluarea şi salarizarea personalului din instituţiile de spectacole şi au organizat mai multe pichete la sediul Ministerului Culturii, la sediul central al PNL din Bucureşti şi la prefecturile din ţară.

Le expirarea perioadei de negocieri (2 septembrie – 2 octombrie), stabilită de comun acord cu ministerul, sindicaliştii reclamă în continuare faptul că sugestiile lor nu au fost ascultate şi normele au rămas în aceeaşi formă.

"Vom utiliza toate procedurile legale pentru a combate acest proiect (normele metodologice stabilite de Ministerul Culturii şi Cultelor pentru aplicarea Legii 353/2007 n.r.), atât la nivelul instanţelor româneşti, cât şi la nivelul celor europene", a declarat Leonard Pădureţ, preşedintele Federaţiei Sindicatelor Artiştilor Interpreţi din România (FAIR).

Normele metodologice de aplicare a Legii 353/2007, propuse de Ministerul Culturii şi Cultelor (MCC), sunt respinse categoric de sindicatele angajaţilor din instituţiile de spectacole, care au anunţat noi proteste la expirarea perioadei de negocieri cu MCC (2 septembrie – 2 octombrie).

Legea, care presupune un nou sistem de salarizare, în funcţie de performanţele angajaţilor din instituţiile de spectacol, dar şi o mai mare mobilitate a acestora prin încheierea de contracte de angajare pe proiect, trebuia să fi intrat în vigoare la începutul noii stagiuni, însă ministrul Culturii, Adrian Iorgulescu, a spus că nu o va înainta în şedinţă de Guvern fără a negocia normele metodologice cu sindicatele.

Sindicatele au acuzat, printre altele, faptul că aplicarea acestei legi ar da puteri discreţionare directorilor instituţiilor de spectacole, care ar stabili salariile angajaţilor, pe care ar putea să îi păstreze sau să îi dea afară, în urma fiecărei evaluări.

Directorii nu se văd, însă, în postura de a avea această libertate, pe care o consideră, totuşi, compatibilă cu răspunderea lor, ca manageri de instituţii culturale.

"Managerul, numit pe termen limitat, îşi asumă întreaga răspundere şi nu poate fi ţinut sub controlul consiliului de administraţie, care nu poate evolua performanţele artistice, şi al consiliului artistic, care are rol consultativ, dar nu poate stabili salariile", a declarat directorul Teatrului Naţional, Ion Caramitru.

"Noi (directorii de teatru, n.r.) suntem manageri şi trebuie să avem libertatea de a decide ce salariu are fiecare actor în parte", a spus Mihai Mălaimare, directorul Teatrului Masca.

Este şi părerea lui Alexandru Darie, directorul Teatrului Bulandra, care a precizat că directorul de teatru ar trebui să aibă la dispoziţie un anumit buget şi să stabilească astfel salariile angajaţilor în funcţie de performanţele individuale şi de bugetul acordat. În condiţiile legii însă, există o grilă de salarizare pentru toţi angajaţii instituţiilor de spectacole.

"Eu nu pot să fac decât să îi dau artistului care merită mai mult o categorie mai înaltă, nişte ore suplimentare – frecţie la picior de lemn", a declarat Darie.

În opinia sa, problema este că legea face toate teatrele egale, ceea nu este în regulă, în condiţiile în care sunt teatre în care se munceşte mai mult decât în altele, iar angajaţii celor dintâi ar trebui şi să aibă salarii mai mari. Un tehnician angajat la un teatru unde se produc spectacole complexe, cu multe efecte speciale, munceşte mai mult, pe acelaşi salariu, comparativ cu unul de la un alt teatru unde nu se cer aceleaşi eforturi, a exemplificat Darie.

Iar dacă legea permite mobilitatea angajaţilor, care nu vor mai fi legaţi prin contract de o anumită instituţie, tehnicianul care munceşte mai mult într-un teatru va prefera să se ducă la un altul, unde primeşte acelaşi salariu şi este solicitat mai puţin.

"Peste tot în Europa teatrele au o anumită calificare. Una e să joci un rol principal la Bulandra şi alta e să joci acelaşi rol la un teatru anonim. Oamenii din teatrele mari ar trebui să fie mai bine plătiţi", a mai spus Darie. În plus, dacă teatrele ar fi, ca în vestul Europei, fundaţii sau SRL-uri, iar directorul ar beneficia de un anumit buget, el şi-ar putea plăti angajaţii corespunzător, a adăugat directorul Teatrului Bulandra.

"Dar în România, nu se apucă taurul de coarne, se face un soi de struţo-cămilă", a conchis Darie.