ANALIZĂ: 2014, an favorabil relaţiei cinema-public. Le-a adus pe Ularu şi Marinca lângă Cooper şi Pitt

Chiar dacă 2014 nu a fost cel mai bun an în materie de premii pentru cinematografia românească, obişnuită cu aprecieri la cele mai mari festivaluri de profil din lume, acest an a adus pe marile ecrane noi proiecte precum "Al doilea joc", un tip de document, un meci care devine cumva film, după cum a apreciat regizorul filmului, Corneliu Porumboiu, "Alt Love Building", un sequel al peliculei din 2013, "Q.E.D", de Andrei Gruzsniczki, primul film românesc alb-negru după clasicul "Moromeţii" din 1987, şi o serie de documentare, ca "Bucureşti, unde eşti", de Vlad Petri, "Paşaport de Germania", de Răzvan Georgescu, şi "Toto şi surorile lui", al cineastului premiat cu Emmy, Alexander Nanau.

"Anul 2014 a fost, din punctul de vedere al relaţiei dintre cinematografie şi public, unul favorabil. (...) Dacă trecem dincolo de statistica mecanică a box office-ului, trebuie să remarcăm cu satisfacţie că filmele româneşti au făcut progrese mai ales în deschiderea către public", a declarat, pentru MEDIAFAX, criticul de film Tudor Caranfil.

Anul 2014 a însemnat comedie. Anul 2014 a însemnat documentar. Anul 2014 a însemnat "#Selfie". Dacă în 2013 "selfie" a fost ales cuvântul anului de editorii Dicţionarelor Oxford, lucrări de referinţă ale limbii engleze, anul acesta, "#Selfie", comedia regizată de Cristina Iacob, a devenit unul dintre cele mai de succes filme româneşti din ultimii ani, cu peste 100.000 de spectatori în sălile de cinema.

Anul 2014 a însemnat comedie şi pentru că Răzvan Săvescu a lansat "America, venim!", Radu Potcoavă - "Cuscrii", iar Iulia Rugină şi-a continuat proiectul din 2013, realizând un sequel al "Love Building" - "Alt Love Building".

"Nu mai vorbim că avem filme care au străpuns plafonul de 100.000 de spectatori, ceea ce părea de necrezut mai acum câţiva ani, dar şi pentru că, luate la un loc, încropim sute de mii de spectatori la filmele româneşti. Şi cred că aşa şi trebuie judecată relaţia, dialogul dintre filmele româneşti şi public, pentru că cinematografia în primii ani după Revoluţie a dat cu flit în public şi a alungat publicul din săli şi a fost o adevărată tragedie să vezi cum s-a ajuns de la milioanele de spectatori de dinainte la, uneori, zecile de spectatori la o peliculă românească. Din fericire, lucrurile par că merg spre bine", a adăugat Caranfil.

Anul 2014 a însemnat şi prezentarea celui mai recent lungmetraj al cineastului Nae Caranfil. Acesta a realizat un film spectaculos, plin de culoare, cu o regie, muzică şi un scenariu impecabile, o adevărată producţie hollywodiană old school. Cu actori precum Mark Strong şi Vera Farmiga, Caranfil a reuşit să aducă pe marile ecrane "Closer to the Moon", un film caracterizat de prestigioasa revistă Variety ca fiind "o comedie neagră surprinzător de amuzantă, care ar putea prinde la publicul american".

Pe marele ecran al lui 2014, şi doi dintre veteranii cinematografiei, Radu Gabrea şi Dan Piţa, au prezentat publicului cele mai recente proiecte: "O poveste de dragoste. Lindenfeld", respectiv "Kyra Kyralina".

În timp ce Gabrea şi Piţa au propus publicului filme ce povestesc momentele ascunse în istorie privind deportarea şvabilor şi pelicule de epocă, tinerii regizori au încercat să găsească modalităţi prin care filmele lor să ajugă la public. Astfel, în 2014, publicul român a putut viziona două filme-omnibus: "Love Bus: Cinci poveşti de dragoste din Bucureşti", de Roxana Andrei, Mihai Mincan, Florin Babei, Constantin Radu Vasile şi Andrei Georgescu, şi "Scurt/4: Istorii de inimă neagră", compus din scurtmetrajele "O lume nouă", de Luiza Pârvu, "Trece şi prin perete", de Radu Jude, "Kowalski", de Andrei Creţulescu, şi "Să mori de dragoste rănită", de Iulia Rugină.

- Prezenţă discretă pe Croazetă, la Berlinală şi Veneţia, fără premii spectaculoase

Cineastul Radu Jude a revenit anul acesta la Festivalul Internaţional de Film de la Cannes cu scurtmetrajul "Trece şi prin perete", care a fost selectat în secţiunea Quinzaine des Réalisateurs, în timp ce Cristi Puiu s-a numărat printre regizorii care au realizat filmul colectiv "Les ponts de Sarajevo".

În ultimii ani, filmul românesc s-a aflat la loc de cinste la Festivalul Internaţional de la Cannes, în 2012 fiind prezent în competiţia oficială prin pelicula "După dealuri", de Cristian Mungiu, pentru care regizorul român şi-a adjudecat premiul pentru cel mai bun scenariu. De asemenea, premiul pentru cea mai bună interpretare feminină a fost acordat ex-aequo actriţelor Cosmina Stratan şi Cristina Flutur din distribuţia acestui film. În 2013, filmul românesc a absentat însă din competiţia oficială a Festivalului de pe Croazetă, dar industria cinematografică românească a câştigat apreciere cu pelicula "În acvariu", realizată de Tudor Jurgiu, care a primit premiul al III-lea în secţiunea Cinéfondation, şi cu scurtmetrajul "O umbră de nor", regizat de Radu Jude, care a fost prezentat în premieră mondială în secţiunea Quinzaine des Réalisateurs.

Nici anul acesta regizorii români nu au bifat competiţia oficială, aceasta incluzând lungmetraje semnate de cineaşti celebri, precum Bertrand Bonello, Nuri Bilge Ceylan, David Cronenberg, Jean-Pierre şi Luc Dardenne, Jean-Luc Godard, Mike Lee şi Ken Loach.

Radu Jude, care a revenit pe Croazetă, în secţiunea Quinzaine des Réalisateurs, cu scurtmetrajul "Trece şi prin perete/ It can pass through the wall", o adaptare liberă după povestirea "În magazie", de A. P. Cehov, a fost distins cu menţiune specială. Filmul este o producţie 100% independentă, realizată de Micro Film în coproducţie cu Mitra Film şi Cinelabs Romania, producătorii scurtmetrajului fiind Radu Jude şi Ada Solomon.

Totodată, prezenţa României la Cannes 2014 a fost asigurată de Cristi Puiu, care se numără printre regizorii ce au realizat filmul colectiv "Les ponts de Sarajevo/ Bridges of Sarajevo", un proiect omnibus format din 13 scurtmetraje şi coordonat de Jean-Michel Frodon, care a fost inclus în proiecţiile speciale la ediţia din acest an a Festivalului de la Cannes. Filmul "Les ponts de Sarajevo" cuprinde 13 scurtmetraje de câte şase şi opt minute, realizate de 13 regizori europeni, printre care şi Jean-Luc Godard, Serghei Loznitsa şi Angela Schanelec.

De asemenea, la Cannes, în secţiunea Les séances Spéciales a Festivalului, a fost prezentat documentarul "Caricaturistes, fantassins de la démocratie", regizat de Stéphanie Valloatto, al cărui coscenarist şi producător este Radu Mihăileanu. Filmul, care prezintă 12 caricaturişti, 12 nebuni formidabili, amuzanţi şi tragici, din toate colţurile lumii, vorbeşte într-o manieră amuzantă, emoţionantă şi fără concesii despre lupta de zi cu zi a acestor artişti angajaţi ai unor publicaţii. Aceşti caricaturişti apără democraţia într-un mod amuzant, cu riscul vieţii lor, singura lor armă fiind creionul. Ei sunt francezi, tunisieni, ruşi, americani, chinezi, algerieni, venezueleni, israelieni, palestinieni, din Burkina Faso şi din Coasta de Fildeş.

Totuşi, cinematografia din România a fost apreciată la mai multe evenimente de profil din lume.

Astfel, comedia "#Selfie", de Cristina Iacob, a primit, anul acesta, marele trofeu al Festivalului Internaţional de Film Broad Humor din Los Angeles. De asemenea, "#Selfie" a fost premiat cu trei trofee la Southampton International Film Festival, printre care marele premiu pentru cel mai bun lungmetraj. Comedia regizată de Cristina Iacob a primit şi trofeele pentru cel mai bun montaj şi cea mai bună actriţă într-un rol principal - Crina Semciuc.

Lungmetrajul "Quod Erat Demonstrandum", în regia lui Andrei Gruzsniczki, a câştigat marele premiu Golden Taiga la cea de-a 12-a ediţie a International Debut Film Festival, care s-a desfăşurat în oraşul Khanty-Mansiisk din Siberia, dar şi o menţiune specială pentru scenografie la Festivalul goEast din Wiesbaden, Germania.

Totodată, regizorul Adrian Sitaru s-a întors la Veneţia cu noul său film, după ce, în 2008, lungmetrajul "Pescuit sportiv" a avut premiera mondială în secţiunea Giornate degli Autori (Venice Days), scurtmetrajul "Artă" fiind selectat în secţiunea Orizzonti a celei de-a 71-a ediţii a Festivalului Internaţional de Film de la Veneţia, care promovează cele mai inovatoare şi avangardiste producţii din industria cinematografică.

De asemenea, "Al doilea joc", de Corneliu Porumboiu, a fost selectat la ediţia din acest an a Festivalului Internaţional de Film de la Berlin în secţiunea Forum, o secţiune necompetiţională dedicată documentarelor şi filmelor experimentale regizate de cineaşti tineri.

Documetarul "Toto şi surorile lui", de Alexander Nanau, a primit distincţia Silver Eye pentru cel mai bun documentar la Jihlava International Documentary Film Festival, lungmetrajul fiind premiat şi la Leipzig DOK Festival. De asemenea, a primit titlul de cel mai bun documentar la festivalurile internaţionale de film de la Varşovia şi Zurich. La Festivalul Internaţional de Film This Human World, care s-a desfăşurat în decembrie, la Viena, filmul a primit o menţiune specială.

- Ana Ularu şi Anamaria Marinca, alături de Bradley Cooper şi Brad Pitt

Anul 2014 a însemnat şi o prezenţă importantă a actorilor români în pelicule străine. Astfel, Ana Ularu a jucat alături de Bradley Cooper şi Jennifer Lawrence în lungmetrajul "Serena", de Susanne Bier, regizoare premiată cu Oscar, iar Anamaria Marica a apărut în drama de război "Furia: Eroi anonimi/ Fury", de David Ayer, care îi are în distribuţie pe actorii Brad Pitt, Shia LaBeouf şi Michael Peña.