Anamaria Marinca, apreciată pentru rolul din "4: 48 Psychosis"

Potrivit The Telegraph, spectacolul "4:48 Psychosis", pus în scenă la The Young Vic Theatre din Londra, este "un spectacol tăios despre depresia ce întemniţează fiinţa umană, care este jucat cu onestitate brutală".

Criticul publicaţiei The Telegraph mărturiseşte că a abordat un spectacol după o asemenea piesă, ultima a dramaturgului Sarah Kane - care, la scurt timp după finalizarea textului, s-a sinucis -, cu "extrem de multă reţinere".

"Sincer să fiu, am intrat în studioul Maria de la Young Vic pregătit să nu fiu mişcat în niciun fel", mărturiseşte criticul.

"Caietul - program al lui Christian Benedetti (regizorul spectacolului, n.r.), în care acesta scria că dramaturgul a trăit viaţa cu 100 de kilometri pe oră, referirile la destinul tragic al artistei (...) şi faptul că Marinca seamănă, oarecum, cu aceasta din urmă, cu trăsăturile băieţeşti şi părul ei blond, m-au făcut să mă tem că voi asista la un soi de sanctificare morbidă", spune criticul The Telegraph.

După un început-clişeu, cu o tăcere prelungă, Marinca îşi câştigă publicul "cu ochi obosiţi şi cu un aer absent", "Marinca transpune onestitatea brutală a lui Kane cu o convingere personală (...), ajunge în miezul problemei şi abordează visceral textul", apreciază criticul.

"Chiar dacă o parte din replici au un aer adolescentin, multe sunt atât de tăioase încât frapează spectatorul. "«Nu pot fi singură, dar nu pot fi nici împreună cu altcineva - oare natura încarcerantă a depresiei a mai fost vreodată distilată atât de succint? Dacă vreţi să aflaţi de ce Sarah Kane este un personaj atât de interesant şi idolatrizat, spectacolul acesta poate ţine loc de început", mai scrie criticul The Telegraph.

Potrivit Times, "4:48 Psychosis" este un spectacol "întunecat, nemilos de intens". "Producţia lui Christian Benedetti după ultima piesă a lui Sarah Kane este aproape nemiloasă", apreciază publicaţia britanică.

"Poezia fracturată a lui Kane, tăioasă prin angoasă şi umor negru diavolesc este interpretată solo de Anamaria Marinca", relatează cotidianul britanic. "Actriţa are o interpretare de forţă, în ciuda aspectului fragil, uşor androgin, cu privirea fixată într-un singur punct, pe o scenă goală, cu două uşi în spatele său. Decolorată de reflectorul crud, actriţa este prinsă, ca un fluture în insectar, de public, scrutând variantele, între cele două uşi, viaţă şi moarte, somn şi trezie, a fi înăuntrul sau în afara minţii sale", potrivit Times.

Deşi referirile autobiografice din textul lui Sarah Kane sunt evidente, spectacolul este, din punct de vedere artistic, "o explorare extraordinară a condiţiei umane, a dezintegrării psihologice în particular".

Cotidianul mai menţionează că spectacolul "expune claritatea terifiantă a depresivului, aceea că existenţa sa este intolerabilă şi că nu există nicio altă variantă; titlul piesei se referă la momentele de luciditate pe care Sarah Kane le avea, înainte să fie sedată, în azilul în care era internată".

"Ceea ce reuşesc să redea, cu o acuitate agonizantă, Benedetti şi Marinca, este sensul dezintegrării, al efectului visceral şi distrugător al furiei şi durerii fără pauză", mai notează Timesonline.

"Pare că întreaga producţie, cu figura palidă a Anamariei Marinca în centru, a sângerat alb. Tăcerile dor; ochii Marincăi strălucesc de lacrimi care nu curg, cu dorinţă, apoi cu un ton acuzator, privind publicul. Cuvinte acuzatoare se scurg din gura sa, punctate de logica nefolositoare a doctorilor săi. Personajul pedepseşte publicul, intenţionat", scrie Timesonline.

Anamaria Marinca recită în ritm sacadat, congruent cu scopul producţiei , "de a evoca o disperare incoloră, dar care tinde să aplatizeze textura şi complexitatea lirică a scrisului", mai scrie publicaţia britanică.

"Nici ea (Anamaria Marinca, n.r.), nici Benedetti nu permit publicului să vadă altceva decât cea mai rară şi cea mai concisă instanţă a comediei negre şi a tandreţii. Interpretarea aceasta rămâne una dintre cele mai înfricoşător de puternice spectacole, iar cei doi artişti fac faţă provocării textului cu o inteligenţă brutală, apăsătoare", mai scrie Timesonline.

"4:48 Psychosis", ultima piesă a lui Sarah Kane, este pusă în scenă de regizorul francez Christian Benedetti, şi are reprezentaţii între 21 iulie şi 8 august, la The Young Vic Theatre din Londra.