Andrei Cohn, despre "Acasă la tata": Am încercat să facem un balet pe sârmă între ostentaţie şi firesc

Lungmetrajul "Acasă la tata" a fost proiectat, joi seară, la Cinema PRO din Bucureşti, la cea de-a 19-a ediţie a Festivalului Filmului European, fiind pentru prima oară când o producţie românească deschide acest eveniment cinematografic.

"Acasă la tata" este povestea unui tânăr (Alexandru Papadopol) întors cu oareşice necazuri din Bucureşti, pentru prima oară după mai mulţi ani, în satul său natal, undeva prin Dobrogea. Aici îşi reîntâlneşte tatăl văduv, care trăieşte împreună cu concubina, precum şi pe foştii prieteni din copilărie, respectiv adolescenţă: tovarăşul său de suflet rămas în sat (Andi Vasluianu), acum căsătorit, cu nevastă şi copii, şi pe fosta sa iubită, Paula (Ioana Flora). Divorţată, în urma unei căsnicii nefericite, ea este acum vânzătoare la minimarket-ul din sat şi aparent singură în continuare. Filmul se desfăşoară într-un interval de o zi şi o noapte şi are dialoguri extrem de autentice.

"Este un scenariu scris de Mimi Brănescu, care are legătură foarte mare cu el şi pe care am încercat să-l fac într-o oarecare măsură personal ducându-l în singurul sat pe care-l cunosc, unde am stat verile în copilărie şi unde am un prieten, i se mulţumeşte în finalul filmului, care este prietenul meu din copilărie, din 2 Mai, şi care are multe în comun cu Petrică (Andi Vasluianu) şi cu vitalitatea lui. (...) Am încercat să mă mai uit dacă există ceva în spatele poveştii, de aici intervine şi modul în care este decupat filmul, am încercat să mă uit la oameni ca la portrete, la peisaje ca la peisaje, la mese ca la naturi statice şi să încerc să văd dacă există ceva în spate şi, eventual, să transmit lucrul acesta. Mă raportez la personaje aşa cum te raportezi la un portret, sunt personaje cu nume şi prenume, care îmi sunt dragi pur şi simplu, nu şi pentru că sunt şi nişte teme. Lucrurile acestea pot exista fără voia mea", a spus Andrei Cohn, după proiecţia filmului.

Întrebată ce a atras-o la acest proiect, Ioana Flora a spus că a interesat-o scenariul şi personajele extrem de ofertante. "Sunt multiple motive (pentru care m-am implicat, n.r.). Ca actor, pot să spun că sunt nişte personaje, cel puţin din punctul meu de vedere, un personaj extrem de ofertant. Văzusem piesa la teatru, este scrisă iniţial ca o piesă de teatru, ceea ce înseamnă că actorul este exploatat la maximum şi nouă, actorilor, ce ne place mai mult decât să jucăm nişte personaje atât de pline şi de bogate", a spus Ioana Flora.

De asemenea, la aceeaşi întrebare, Florin Zamfirescu a spus că toată viaţa a fost curios în ceea ce priveşte noutatea. "Pentru mine, aici, noutatea a fost Andrei Cohn. (...) Am avut nu numai curiozitate, ci şi revelaţii. Am plecat puţin îndoit, el terminând arte plastice, e primul lui film, şi foarte repede m-a cucerit cu nişte cunoştinţe speciale, cu un simţ special care se regăseşte pe ecran. Eu sunt un atât de bun spectator încât nu pot să spun după fiecare film decât că mi-a plăcut foarte mult, mai ales dacă joc în el. Filmul acesta mi se pare excepţional", a spus Florin Zamfirescu.

Pe de altă parte, Nataşa Raab a declarat că Andrei Cohn nu mai trebuie să fie îngrozit, aşa cum a spus înainte de proiecţia lungmetrajului, având în vedere reacţia sălii, spectatorii râzând pe parcursul filmului şi aplaudând la final. "Eu sunt un actor într-un teatru din provincie, nu de provincie, vreau să vă spun că acum am văzut prima dată filmul şi mi-a plăcut foarte mult", a completat Nataşa Raab.

Alexandru Papadopol a spus că a aşteptat foarte mult rolul din filmul lui Andrei Cohn. "Venind după o perioadă în care dădusem castingul pentru un alt film, vreo două luni şi jumătate, şi nu luasem castingul şi acum înţeleg de ce nu l-am luat, pentru că s-au filmat cele două filme în paralel şi probabil nu l-aş fi făcut pe acesta, şi am aşteptat ani de zile până să iasă rolul ăsta", a spus Papadopol.

Despre alegerea pe care echipa a făcut-o în privinţa montajului, Andrei Cohn a afirmat: "Avem o insatisfacţie în raport cu structura narativă. La film se întâmplă de foarte multe ori să ne transformăm în câini poliţişti şi să devenim prizonerii structurii narative, fără ca să mai facem efortul unui alt nivel de percepţie. Şi atunci am încercat să distrug într-o oarecare măsură această structură, pentru a da ocazia să ne uităm în spatele poveştii poliţiste, în care nu e nimic de neînţeles. Am găsit o oportunitate mai mare în spatele poveştii decât în lungul poveştii. Adevărul din cadru este obţinut la filmare şi este un pas necesar, dar cred că nu este suficient. De abia în momentul în care el este alcătuit într-o structură dramatică el capătă un sens mai mare decât ceea ce este. Am vrut ca lucrurile să nu fie doar părţi componente în mecanica poveştii, ci să încercăm să arătam mai departe", a mai spus Cohn.

Pe de altă parte, Andrei Cohn a declarat că el crede că "pitorescul excesiv că este într-o oarecare măsură un obstacol în calea lucrurilor pe care vrem să le spunem şi care ţin de istoria personală a oamenilor din film, de relaţiile lor". "Aşa cum povestea te face prizonierul ei şi excesul de pitoresc te poate face într-o oarecare măsură prizonier. Acum, dacă lucrul acesta este excesiv, este o greşeală, am încercat să facem un balet pe sârmă între ostentaţie şi firesc. Atunci când lucrurile sunt vizibil intenţionate este o greşeală. Am apelat la actorii pe care i-aţi văzut pentru că scenariul este o partitură extrem de grea din punctul de vedere al actorilor şi cred că nu am fi avut nicio şansă să ducem filmul la bun sfârşit fără aceşti actori. Actori neprofesionişti în cazul acestui scenariu cred că nu era cazul", a mai spus Andrei Cohn.

Întrebat de ce nu a păstrat distribuţia din spectacolul de teatru, Andrei Cohn a spus că s-a ferit să vadă piesele puse în scenă înainte de a face filmul. "Opţiunea de a se transforma într-un scenariu de film îi aparţine scenaristului, el l-a scris şi în formatul unui scenariu de film şi aşa a ajuns la mine, printr-o poveste extrem de complicată şi de lungă, dar nu am văzut piesa înainte şi am văzut-o după şi cred că este diferit. Distribuţia este formată din actori cu care am mai lucrat, sunt actori pe care i-am mai văzut în filme şi pe care i-am invitat să mă suporte în situaţia asta. Nu am făcut nimic deosebit", a completat Cohn.

Ediţia din acest an a Festivalului Filmului European se va desfăşura în Bucureşti (7 - 14 mai) şi în patru oraşe din ţară - Craiova (15 - 17 mai), Iaşi şi Târgu-Mureş (22 - 24 mai) şi Hunedoara (29 - 31 mai) -, oferindu-le cinefililor 56 de producţii (drame, comedii, biografii, scurtmetraje, documentare, filme de animaţie) provenind din 26 de ţări europene.

Festivalul Filmului European prezintă publicului zece premiere europene în România, producţii realizate de regizori aflaţi pe val în care joacă actori de prim rang, precum Willem Dafoe, Maria de Medeiros, Colin Farrell, un film care a primit anul acesta premiul Oscar, o retrospectivă dedicată regizorului Tudor Giurgiu, prilejuind, totodată, întâlnirea cu numeroase personalităţi implicate în realizarea producţiilor cinematografice europene.

Şi în acest an, festivalul aduce numeroase evenimente conexe: ateliere de critică de film, de educaţie cinematografică pentru elevi, workshop-ul de animaţie pentru copii Anim'est, proiecţii multimedia şi concerte live, precum şi secţiunea Focus, dedicată Ucrainei şi Republicii Moldova.

Accesul la filme este gratuit, pe baza unor tichete cu valoare nominală zero, care pot fi obţinute de la casele de bilete, în ziua proiecţiei. La galele de deschidere şi de închidere, accesul se face pe bază de invitaţie. La unele evenimente, unde numărul de locuri este limitat, este nevoie de o înscriere prealabilă.

Mai multe detalii despre filmele proiectate în cadrul FFE, calendarul proiecţiilor, evenimente speciale, ştiri la zi, concursuri, participarea la votul pentru acordarea premiului publicului şi alte informaţii se găsesc pe www.facebook.com/ffeRomania.

Partenerii FFE sunt Uniunea Cineaştilor din România (UCIN), Cinema Elvira Popescu, Asociaţia K'arte, Cinema ARTA, primăria Municipiului Craiova, primăria Municipiului Iaşi, primăria Municipiului Tîrgu-Mureş, primăria Municipiului Hunedoara şi Castelul Corvinilor.

Festivalul este organizat de Institutul Cultural Român (ICR) şi Reprezentanţa Comisiei Europene în România, sub egida EUNIC, cu sprijinul ambasadelor şi centrelor culturale ale ţărilor europene.