Andrei Marga şi Mircea Cărtărescu, cei mai mediatizaţi intelectuali români

Cele mai multe apariţii în media în ultimele şase luni le-a înregistrat Andrei Marga, rectorul Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca şi fost ministru al Educaţiei, - 385 de apariţii, în 77 de surse media.

Dintre menţionările termenului-cheie "Andrei Marga", 30% au fost făcute de City News şi Ziua de Cluj, primul un site de ştiri cu informaţii din mai multe zone ale ţării (printre care şi Cluj), cel de-al doilea o publicaţie locală clujeană. Numele lui Andrei Marga apare în 218 articole din domeniul "Politic", cu 10 mai mult decât în domeniul "Educaţie", s-a mai constat în urma monitorizării efectuate de MediaIQ.

Poziţia a doua în top este ocupată de Mircea Cărtărescu, titrat în presa autohtonă drept "cel mai vândut şi tradus scriitor român contemporan". Autorul a avut 325 de apariţii în ultimele şase luni, în 97 de surse media.

Acesta este urmat de istoricul Vladimir Tismăneanu, cu 319 apariţii, actorul Ion Caramitru (308 apariţii) şi scriitorul Mircea Dinescu (304). Andrei Pleşu, Horia Roman Patapievici şi Gabriel Liiceanu, clasaţi în această ordine, au avut fiecare mai puţin de 300 de apariţii în presa românească, fiind urmaţi de Răzvan Theodorescu şi Dan Puric, care încheie topul 10 al celor mai mediatizaţi oameni de cultură români în presa autohtonă, cu 228 de apariţii.

Pe de altă parte, Cristian Pârvulescu, preşedintele Asociaţiei Pro Democraţia, scriitorul Stelian Tănase şi analistul politic Emil Hurezeanu nu au înregistrat un număr foarte mare de menţionări în media. În ciuda faptului că sunt personaje prezente în talk-show-urile televiziunilor româneşti, Stelian Tănase a înregistrat 203 apariţii, în timp ce Emil Hurezeanu a avut 120 de menţionări în sursele media româneşti.

Dintre primii 20 de oameni de cultură din România, după numărul de apariţii în presă, mai fac parte Nicolae Manolescu (190 de apariţii), Neagu Djuvara (111), Dan Lungu (101), Cătălin Avramescu (98), Alina Mungiu-Pippidi (84) şi Florin Iaru (66).

Aceştia sunt urmaţi de personalităţi precum scriitorul Andrei Cornea, istoricul Lucian Boia, academicianul Solomon Marcus şi criticul de film Alex Leo Şerban. Topul celor 30 de oameni de cultură este încheiat de Liviu Papadima, decanul Facultăţii de Litere a Universităţii Bucureşti (16 apariţii), istoricul Sorin Antohi (14 apariţii) şi filosoful Mircea Flonta (10 apariţii).

În ceea ce priveşte mediile de comunicare care au menţionat cei 30 de oameni de cultură, pe primul loc - cu cele mai multe articole - sunt cotidianele naţionale, cu peste 1.400 de materiale de presă. Acestea sunt urmate de publicaţiile online generaliste sau de nişă (933) şi cotidianele locale (500).

Facând o comparaţie între modul în care au fost mediatizaţi cei 30 de oameni de cultură din top şi topul celor mai mediatizate 30 de vedete feminine autohtone, realizat în aceeaşi perioadă de MediaIQ, diferenţa este mai mult decât substanţială, potrivit autorilor acestor clasamente.

Spre exemplu, Bianca Drăguşanu, cea mai mediatizată vedetă feminină, a înregistrat în ultimele şase luni ale acestui an 2.329 apariţii în presa autohtonă - de aproape opt ori mai mult decât a avut Andrei Marga, cel mai mediatizat om de cultură din România. În timp ce vedeta care ocupă poziţia a 10-a în topul monden, Andreea Raicu, a înregistrat 498 de apariţii, Dan Puric a avut doar 228 de menţionări în presa românească din ultimele şase luni.

Bianca Drăguşanu este urmată în topul 10 al celor mai mediatizate vedete feminine din România de: Monica Columbeanu (1.427 apariţii), Paula Seling (981), Mihaela Rădulescu (907), Daniela Crudu (781), Simona Sensual (562), Oana Zăvoranu (557), Andreea Bănică (542), Laura Cosoi (503) şi Andreea Raicu (498).

Monitorizarea MediaIQ a fost realizată în perioada 15 februarie - 20 august 2010 şi a inclus 780 de surse media (agenţii de presă, siteuri generaliste, dar şi specializate, variantele online ale celor mai importante publicaţii naţionale şi locale, dar şi ale principalelor posturi de televiziune şi bloguri).

MediaIQ s-a lansat în februarie 2010 drept "primul serviciu de media intelligence din România". Serviciul web permite monitorizarea pe bază de cuvinte cheie şi apoi livrarea de rapoarte în funcţie de o serie de parametrii definiţi de utilizatori.