Andrei Muraru: Lipsa de viziune a elitelor politice a dus la golirea de conţinut a Zilei Naţionale

Andrei Muraru a vorbit, pentru agenţia MEDIAFAX, şi despre semnificaţia zilei de 1 Decembrie din punct de vedere istoric.

"În istorie, interpretarea momentului 1 Decembrie 1918 ia diverse nuanţe în funcţie de context, de modul în care se raportează un anumit regim politic la Unire, de curentele de opinie dominante din societate, de modul în care este reflectat de către factorii de opinie etc. La momentul respectiv, valul de euforie este greu de măsurat. Probabil, nu a lipsit, dar nici nu a fost atât de mare pe cât se crede, nici măcar în rândul etnicilor români din provinciile alipite. Evenimentele s-au desfăşurat într-un ritm extrem de alert, iar cursul evenimentelor Marelui Război nu a lăsat de multe ori să se întrevadă un asemenea 'happy-end'. Totodată, astăzi trăim cu iluzia că năzuinţele locuitorilor erau aceleaşi sau că Regatul din 1918 era deosebit de tentant pentru transilvăneni, de exemplu. În rest, evident că numărul substanţial de minoritari înregistraţi în interiorul graniţelor noului stat român nu avea cum să privească bucuros această nouă configuraţie etno-geografică. În România anului 2014, sunt puţin peste 10% minorităţi etnice. Imaginaţi-vă cum arăta România în 1920 cu 30% populaţie minoritară (mai ales maghiari şi evrei), cu uriaşe probleme sociale, cu asperităţi politice care au fost deseori imposibil de atenuat, cu pierderi materiale şi umane foarte serioase în urma războiului (România a fost una dintre ţările implicate în conflict cu un mare număr de victime umane), cu probleme administrative de neconceput astăzi", a declarat Andrei Muraru.

Citându-i pe Ferdinand Lot şi Gheorghe Brătianu, istoricul Andrei Muraru a precizat că, în prezent, "povestea de succes a Unirii pare mai degrabă un miracol şi o enigmă". "Spun miracol pentru că proiectul a fost realizat în urma unei înfrângeri usturătoare. Oricum ar fi, Unirea rămâne - prin forţa împrejurărilor - o Românie victorioasă, pe care ne face plăcere să ne-o imaginăm frecvent, în care proiectăm toate speranţele şi iluziile noastre de astăzi. Ea este fără îndoială - cu toate neajunsurile - o victorie istorică a României de atunci (societate, clasă politică, organizare administrativă, şcoală, diplomaţie etc.) Cu toate acestea, dacă vom încerca să 'disecăm' fenomenul vom sesiza un detaliu uluitor: proiectul 'României Mari' (în forma lui 1918) a rezistat doar 22 de ani (până în 1940, când visul s-a destrămat la fel de brusc cum s-a ţesut), deci mai puţin cât s-a scurs de la Revoluţie până azi. Aş întreba atunci doar de dragul ipotezelor şi a istoriei lui 'dacă': dacă prin 2013 să spunem, ar fi revenit comunismul într-o anumită formă, cum ar fi judecat oare românii din 2085 'victoria' lui Decembrie 1989?", a declarat Andrei Muraru.

Istoricul precizează însă că România modernă are rădăcina principală în momentul 1 Decembrie 1918.

"Ca istoric, la 96 de ani de la eveniment, este evident că - raportându-mă la ceea ce a rămas astăzi din Unirea de la 1918 - România modernă are rădăcina principală în acest moment. Din acel teritoriu unele provincii nu mai aparţin statului român, dar a rămas în schimb o foarte mare aură mitologică ce înconjoară acel moment, viziune care este rodul unei interpretări oficiale date atât în perioada interbelică, cât şi în perioada comunistă. Din acest punct de vedere, şcoala românească de după 1989 a integrat elemente ale ambelor viziuni, iar rezultatul e în continuare o reflecţie mitică asupra evenimentului din 1918", a spus Andrei Muraru.

Acesta consideră că românilor "le lipseşte mult liantul cu Ziua Naţională, atât din raţiuni practice (e o sărbătoare de iarnă care nu te îndeamnă la prea multe acţiuni 'în aer liber', tradiţia sărbătoririi acestui moment este foarte recentă şi anemică, lipsa de imaginaţie a autorităţilor, care ar trebui să fie promotoarele unor acţiuni mult mai consistente în societate etc.), cât şi din considerente de ataşament civic".

"E clar că nu avem o cultură a ceremoniei, a împărtăşirii bucuriei şi emoţiei acestui moment în societate. De vină sunt şcoala, mediul social pauper abrutizat de conflicte sociale şi extravaganţă mediatică, mediul politic respingător ş.a.m.d", spune Andrei Muraru.

Istoricul mai spune că "lipsa de viziune a elitelor politice româneşti a condus în ultimii 25 de ani la golirea de conţinut a Zilei Naţionale".

"Nimic din ce ar fi putut fi un ceremonial decent şi preţios nu a fost: mesele date de 'baronii' locali, la care se înghesuie persoanele defavorizate, şi paradele militare, prea puţin îndrăgite de români, reprezintă singurele evenimente care aduc culoare acestei zile. Nu cred că românul interiorizează această sărbătoare aşa cum s-ar cuveni, pentru că nu se simte reprezentat în niciun fel în ea: nu prea ştie ce sărbătoreşte, de ce şi mai ales nu ştie cum să facă. Ziua liberă e probabil o sărbătoare importantă, nu şi discursurile oamenilor politici. Pustietatea zonei din jurul Parlamentului (unde va fi marcată ziua de 1 Decembrie în acest an, n.r.) face parte din acest 'peisaj' al Zilei Naţionale pe care l-am descris", a mai afirmat Andrei Muraru.