Apel la asumarea de către jurnalişti a "principiilor etice şi profesionale"

Procesul de degradare a conţinuturilor jurnalistice a devenit tot mai acut în ultimele luni, în emisiunile informative şi de dezbatere, televiziunile devenind adeseori "instanţe de judecată, asumându-şi deschis poziţii partizane", fie că acestea au fost asumate de angajaţii posturilor tv sau au fost exprimate de invitaţi, în multe cazuri, echilibrul relatării fiind viciat.

În opinia celor două ONG-uri, slaba documentare a subiectelor şi competenţa "uneori îndoielnică a «experţilor»" au contribuit la subminarea actelor jurnalistice, acurateţea informaţiei fiind deseori "sacrificată în favoarea unor zvonuri şi speculaţii".

"Astfel, mediatizarea excesivă a unor subiecte tratate neprofesionist a adus grave prejudicii profesiei de jurnalist şi publicului, afectând statutul socio-profesional şi credibilitatea breslei. Din nefericire, procesul de degradare a actului jurnalistic continuă şi pare să nu poată fi controlat. Iar aceasta se poate oricând întoarce împotriva breslei, fiind argumentul preferat al politicienilor pentru a impune prevederi legale excesive la adresa libertăţii de exprimare sau pentru a iniţia legi care îngrădesc libertatea presei", mai susţin AMP şi CRJI.

În apel, organizaţiile recomandă jurnaliştilor :

să nu prezinte sau să comenteze zvonuri pe post de informaţii şi ştiri - pentru că introducerea de zvonuri în circuitul informaţional înseamnă validarea lor -,

să promoveze persoane relevante pe domeniile în discuţie - persoane pe care le recomandă CV-ul profesional, competenţa dovedită anterior, specializarea -,

să menţioneze vizibil jurnaliştii şi să îi demarce de entertaineri, infotaineri, comentatori, analişti, editorialişti, ghicitori sau scenarişti,

să precizeze relaţia invitatului cu persoana sau subiectul dezbătut,

să sprijine separaţia puterilor în stat, fără a se erija în judecători şi fără a face presiune asupra instanţelor să ia o anumită decizie.

să critice administraţia bazându-se pe fapte, documente, situaţii concrete, prin materiale de investigaţie jurnalistică bine documentate,

să reclame abuzurile de orice fel împotriva ziariştilor, de la abuzuri fizice la cenzura în interiorul redacţiei,

să refuze campaniile de presă impuse de interesele financiare, politice sau de altă natură ale patronului,

să întărească organizaţiile profesionale, ca actori distincţi în piaţa media,

să promoveze mai multă diversitate în subiectele prezentate,

să evite folosirea imaginilor cu potenţial de a induce panică în rândul populaţiei şi

să prezinte un discurs echilibrat, în special în cazul relatărilor despre producerea catastrofelor naturale,

să precizeze sursa informaţiilor citate de pe internet.