Salman Rushdie: Cred că datorez totul originii mele indiene

„În primul rând, faptul că provin din India a însemnat că am crescut într-un mediu literar marcat de fantastic, o lume bogată imaginar. India este o fântână de poveşti care nu seacă niciodată şi mă întorc mereu acolo să mai beau puţin (din ea, n.r.)”, a spus scriitorul.

Salman Rushdie se află într-o vizită în România (23 – 26 noiembrie), organizată de editura Polirom. În cadrul acestei vizite, scriitorul va avea o întâlnire cu cititorii, marţi seară, la Teatrul Odeon din Bucureşti.

Rushdie a mai spus, în conferinţa de presă, care a avut loc la Hotel Intercontinental, că simte că este datoria sa de scriitor să vorbească despre relaţia dintre Orient şi Occident.

Bărbatul acuzat că a încercat să îl ucidă pe scriitorul Salman Rushdie, găsit vinovat

„Pentru că viaţa mea a fost împărţită între Est şi Vest, cred că este datoria mea să scriu despre ceea ce consider că este unul dintre cele mai importante subiecte actuale… despre cum creăm legături”, a declarat acesta. „Nu mai trăim în cutii separate. Dacă ai trăit în 2-3 sertăraşe de acest gen, poţi să spui mai multe poveşti”, a adăugat Rushdie.

„O mare parte a vieţii mele am vorbit despre migraţia în masă şi migraţia individuală. Văd asta mai mult ca pe o forţă creativă decât ca pe o forţă distructivă. Eu sunt un rezultat al migraţiei, deci am prejudecăţi pozitive în favoare migrantului, îl văd ca pe o figură centrală a lumii contemporane. Migraţia recentă a îmbogăţit societatea contemporană”, a spus scriitorul britanic de descendenţă indiană, subliniind că, în ultima vreme, fenomenul migraţiei a căpătat nuanţe întunecate, după atacurile teroriste de la 11 septembrie din SUA.

„Subiectul a devenit mai controversat, dar, ca scriitor, eşti obligat să priveşti toate aspectele acestui fenomen”, a spus Rushdie.

În ceea ce priveşte vizita în România, Salman Rushdie a declarat, în glumă, că tot ceea ce ştia despre această ţară era „Dracula, Nadia Comăneci şi Ionesco”. De altfel, Rushdie a povestit că, în studenţie, a jucat în două spectacole după Eugene Ionesco: „Rinocerii” şi „Viitorul e în ouă”.

„Sunt interesat de modul în care fostele ţări comuniste s-au reconstruit… până acum am văzut Cehia, Ungaria, Bosnia Herţegovina şi am încercat să umplu golul pe care îl aveam”, a adăugat scriitorul.

În ceea ce priveşte anunţata sa vizită în Transilvania, Rushdie a declarat că nu vrea să scrie o carte despre Dracula şi că Vlad Ţepeş a apărut ca personaj în „Seducătoarea din Florenţa”, unul dintre cele mai noi volume ale sale, din motive istorice. „Cred că vampirii ar fi de preferat masacrelor de acolo”, a subliniat acesta, referindu-se la perioada istorică pe care o tratează în „Seducătoarea din Florenţa”.

Cât despre alegerea sa, aceea de a scrie, Rushdie a spus că a venit firesc. „Nu îmi amintesc nicio perioadă din viaţa mea când nu am vrut să fiu scriitor. Părinţii mei mi-au spus că am declarat acest lucru când aveam 9 ani (că vrea să devină scriitor, n.r.)”, a povestit acesta, care a mărturisit că printre scriitorii săi preferaţi se numără Gunther Grass, Milan Kundera, Italo Calvino (care l-a ajutat să scrie „Seducătoarea din Florenţa”) şi Haruki Murakami.

În ceea ce priveşte ajutorul pe care i l-au dat, din punct de vedere al stilului, scriitorii pe care îi admiră, Rushdie a spus că s-a inspirat din „Maestrul şi Margareta”, romanul lui Mihail Bulgakov, atunci când a scris cea mai contestată carte a sa, „Versetele satanice”.

„Nu mă interesează literatura escapistă. Vreau să scriu cărţi care să intereseze cititorii. Încerc să găsesc o semnificaţie în lumea aceasta”, şi-a prezentat Rushdie „crezul” de scriitor, citând din Milan Kundera, un alt scriitor preferat: „Lupta omului împotriva puterii este lupta memoriei împotriva uitării”. Scriitorul a spus că motto-ul din „Cartea râsului şi a uitării”, al lui Milan Kundera, l-a marcat profund.

Un apărător al libertăţii cuvântului, Rushdie a spus că a semnat, recent, o petiţie care condamnă atacurile premierului italian, Silvio Berlusconi, la adresa scriitorului Antonio Tabucchi.

„În multe ţări din lume există atacuri la adresa libertăţii de exprimare. (…) E adevărat că acest lucru se întâmplă în ţări islamice, dar se mai întâmplă şi în alte ţări, cu jurnalişti: China, Africa. (…) Chiar şi în ţările care au aparţinut Uniunii Sovietice, unde ai crede că s-a terminat, există atacuri. De exemplu, cazul Anei Politkovskaia” a mai spus acesta.

În ceea ce priveşte pasiunile sale din afara literaturii, Rushdie s-a declarat „un fanatic al filmului”. El a terminat deja scenariul pentru adaptarea cinematografică a romanului său „Copiii din miez de noapte”. De asemenea, Rushdie a vorbit despre colaborarea cu trupa U2 la cântecul „The Gorund Beneath Her Feet”, „omonimul” romanului semnat de el – „Pământul de sub tălpile ei”.

„Colaborarea aceasta a fost un accident. Romanul l-am trimis mai multor prieteni din lumea muzicii şi i l-am trimis şi lui Bono. I-au plăcut versurile din roman şi le-a transformat într-un cântec”, a povestit Rushdie.

Cât despre o altă pasiune a sa, aceea de a acorda anual premiul pentru Cretinul anului (Moron of the Year), acesta a spus că, deocamdată, titlul este provizoriu, după ce, opt ani la rând, laureaţi au fost, printre alţii, George W. Bush şi Dick Cheney. Totuşi, Rushdie a subliniat că favorita sa de anul acesta vine tot din Statele Unite ale Americii: politicianul Sarah Palin.

La conferinţa de marţi au mai participat directorul general Polirom, Silviu Lupescu, şi directorul editorial al Polirom, Bogdan-Alexandru Stănescu.

Rushdie va acorda, miercuri, autografe admiratorilor, la Târgul de Carte Gaudeamus, care are loc la Romexpo, în Bucureşti.