Arheologii egipteni, pe urmele mormântului ascuns al Cleopatrei. Au fost descoperite un tunel şi relicve preţioase

Cine a fost Cleopatra  

Cleopatra a fost ultimul monarh al dinastiei Ptolemeilor de origine macedoneană ce a condus Egiptul timp de trei secole, de la moartea lui Alexandros cel Mare din anul 323 î.Hr.  la ocupaţia romană a Egiptului din 30 î.Hr.   

Ea a fost amanta dictatorului roman Iulius Caesar căruia i-a dăruit un copil, pe Caesarion. După asasinarea lui Caesar, ea a devenit soţia consulului roman, Marcus Antonius

Cleopatra, înfăţişată într-un bust ce datează din 40-30 î.Hr., o pictură de frescă postmortem din Herculaneum, oraş distrus de erupţia vulcanică a Vezuviului în 79 d.Hr., şi o monedă de argint (tetradrahmă), produsă în Siria în anul 49 î.Hr. 

Căsătoria dintre cei doi a provocat furie la Roma când Octavianus i-a citit testamentul prin care Antonius dăruia provinciile romane din est către Egipt şi i-a declarat război.

După ce a suferit înfrângerea în bătălia navală de la Actium în faţa forţei navale a lui Octavianus, Marcus Antonius s-a sinucis prin înjunghiere. Cleopatra a fost luată prizonier de către trupele romane ale lui Octavianus, dar s-a sinucis ca să evite umilinţa de a defila ca prizonieră la Roma.

Cum a murit Cleopatra? 

Nimeni nu ştie cum s-a sinucis având în vedere că Olympos, medicul ei personal, nu a oferit detalii, potrivit istoricului roman Plutarh. Strabon, un istoric şi geograf roman care a trăit în secolul I d.Hr., scrie că Cleopatra s-ar fi sinucis prin otrăvire, folosind fie un ac de păr cu toxină, fie un unguent otrăvitor.

El ar fi născocit şi ipoteza că Cleopatra s-ar fi lăsat muşcată de o cobră regală egipteană după ce le-a ordonat servitoarelor sale, Charmion şi Iras, să o introducă în camera ei într-un coş cu smochine. Cobra regală ar fi fost convenabilă, fiind simbolul regalităţii egiptene, dar şi al nemuririi. Istoricul roman Suetonius care a scris controversata lucrare "Vieţile a celor 12 Cezari" s-a îndoit de această ipoteză. 

Wikipedia Commons - Moartea Cleopatrei, pictura lui Guido Cagnacci din 1658

Cassius Dio, care a trăit în secolul II,  raportează că au fost găsite nişte înţepături pe braţul reginei. Medicul Galen, care a trăit în secolul III, avansează teoria că Cleopatra şi-a muşcat propriul braţ şi a turnat venin în rană. Ipoteza cu muşcătura şarpelui a persistat în arta şi literatura medievală şi în cinematografia modernă:

• tragedia "Antoniu şi Cleopatra" a lui William Shakespeare ce a fost interpretată în 1607;   
• pictura lui Guido Cagnacci din 1658, bustul lui Claude Bertin din 1705;
• filmul dramatic american "Cleopatra" ce a fost regizat de Joseph L. Mankiewicz şi lansat în cinematografe în 1963; 

Filmul Cleopatra din 1963, 20th Century Fox

Istoricii epocii iluministe au dezbătut cauza morţii Cleopatrei. Thomas Browne, care a scris Pseudodoxia Epidemica în 1646, susţinea că majoritatea picturilor ce o înfăţişează pe Cleopatra muşcată de şerpi mici nu arată dimensiunea exactă a cobrei regale.

Robert A. Gurval şi alţi istorici moderni susţin că se omite faptul că regina era atunci luată prizonier şi relatarea ar putea fi pusă la îndoială deoarece veninul acestui şarpe omoară lent şi poate provoca leziuni, iar şarpele este mult prea mare ca să fie ascuns într-un coş.

Un criminalist contemporan, Pat Brown susţine că Cleopatra a fost mai degrabă ucisă la ordinele lui Octavian, dar ar fi minţit populaţia locală pentru a nu stârni revolte. 

Sursa Foto - Filippo Coarelli/WolfgangRieger - Muzeul Arheologic Naţional din Napoli 

Un mozaic a fost găsit la Templul zeiţei Isis din Pompei. Io având coarne (metamorfozată în bovină de Zeus, regele Olimpului, pentru a o ascunde de soţia sa geloasă, Hera), soseşte în Egipt şi este întâmpinată de zeiţa Isis. 

Isis are pe mână o cobră regală care se încolăceşte.

Zeiţă egipteană a magiei, Isis a fost adoptată în panteonul roman, iar şarpele a devenit simbolul ei după cum se observă la o statuie a zeiţei Venus Esquilina, ce redă un model feminin nud cu un ulcior pe care apare sculptat un şarpe, înfăţişând astfel sincretismul romano-egiptean.  

Mormântul Cleopatrei ar putea fi găsit într-un templu? 

Potrivit istoricilor Suetonius şi Plutarh, Octavianus care şi-a luat numele de Augustus (după luna în care l-a învins pe Antonius la Actium) a permis înmormântarea Cleopatrei şi a lui Antonius. 

Pe fiul cel mare al Cleopatrei, care a fost conceput cu Iulius Caesar şi ce ar fi putut aspira la tronul Romei, Augustus a ordonat să fie ucis, dar pe ceilalţi trei copii ai reginei făcuţi cu Antonius i-a cruţat şi au fost duşi la Roma. 

Între 2008 şi 2009, egiptologul Zahi Hawass a anunţat presei că a efectuat săpături în Taposiris Magna, la un templu dedicat lui Osiris, zeul vieţii de apoi şi al fertilităţii. 

În urma săpăturilor au fost găsite 27 de morminte ale nobililor egipteni, monede gravate cu chipul Cleopatrei, monede cu regina egipteană în care se îmbrăţişează cu Antonius.

Totuşi, templele erau pentru închinare, nu pentru înmormântare, declarase egiptologul în 2011, şi prin urmare, este puţin probabil ca Cleopatra să fi fost înmormântată acolo. 

În privinţa lui Marcus Antonius, Plutarh scrie că Cleopatra l-a implorat pe Augustus să-i facă libaţii, după datina romană, soţului ei care s-a sinucis. Trupul acestuia a fost incinerat, iar autorul adaugă că ea a îmbrăţişat urna cu cenuşa soţului ei preaiubit. 

Pe 7 noiembrie 2022, CNN a publicat o ştire în care scrie că Kathleen Martinez, arheolog de la Universitatea din Santo Domingo, caută mormântul pierdut al reginei de aproape 20 ani şi crede că este la un pas să-l descopere. 

Tunelul găsit de arheologi, Muzeul Egiptean de Antichităţi 

Martinez şi echipa ei au descoperit un tunel de 1.305 de metri, situat la 13 metri sub pământ, a anunţat recent Ministerul Egiptean pentru Turism şi Antichităţi, care susţine că este un miracol al ingineriei, transmite The Times of Israel.

„Săpătura a scos la iveală un centru religios imens cu trei sanctuare, un lac sacru, peste 1.500 de obiecte, busturi, statui, piese de aur, o colecţie uriaşă de monede care îi înfăţişează pe Alexandru cel Mare, regina Cleopatra şi pe Ptolemei”, a declarat Martinez pentru CNN.

Au mai fost descoperite şi mumii cu limbi de aur, comunică Artnet News. 

„Cea mai interesantă descoperire este complexul de tuneluri care duc chiar către structurile scufundate din Marea Mediterană”, a adăugat ea.

Mormântul Cleopatrei s-ar afla sub apă

Explorarea acestor structuri subacvatice va fi următoarea etapă a căutării ei pentru mormântul pierdut al reginei egiptene, o călătorie care a început în 2005.

"Perseverenţa mea nu poate fi confundată cu obsesia. O admir pe Cleopatra ca personaj istoric. Ea a fost o victimă a propagandei romanilor, cu scopul de a-şi denatura imaginea", a spus Martinez.

„Era o femeie educată, probabil prima care a studiat oficial la Muzeul din Alexandria, centrul culturii la vremea ei”, potrivit lui Martinez, care a spus că o admiră pe Cleopatra ca studentă, lingvist, mamă şi filozof. 

O serie de indicii l-au făcut pe Martinez să creadă că mormântul Cleopatrei ar putea fi situat în Templul lui Osiris din oraşul ruinat Taposiris Magna, pe coasta de nord a Egiptului, unde fluviul Nil se întâlneşte cu Mediterana.
Potrivit lui Martinez, Cleopatra a fost considerată la vremea ei a fi „încarnarea umană a zeiţei Isis”, deoarece Antony a fost considerat a fi cea a zeului Orisis, soţul lui Isis.

Martinez crede că Cleopatra ar fi ales să-şi îngroape soţul în templu pentru a reflecta acest mit. Din toate cele 20 de temple din jurul Alexandriei pe care le-a studiat, a spus Martinez, „niciun alt loc, structură sau templu nu combină atât de multe condiţii ca templul lui Taposiris Magna”.

În 2004, Martinez i-a comunicat teoria lui Zahi Hawass, un arheolog egiptean care era atunci ministrul egiptean pentru Antichităţi. Proiectul ei a fost aprobat un an mai târziu. Şi după ani de căutări, Martinez simte că se apropie.

Deşi este „prea devreme pentru a şti unde duc aceste tuneluri”, ea este plină de speranţă. 

„Acesta este locul perfect pentru mormântul Cleopatrei”, a spus Martinez pe blogul Heritage Key.

„Dacă există o şansă de 1% ca ultima regină a Egiptului să poată fi înmormântată acolo, este de datoria mea să o caut. Dacă descoperim mormântul... va fi cea mai importantă descoperire a secolului XXI. Dacă nu descoperim mormântul... am făcut totuşi descoperiri majore aici, în interiorul templului şi în afara templului”. 

Acum 100 de ani Howard Carter a descoperit mormântul faraonului  Tutankhamon care era obscur, şi totuşi, a fost găsit cu multe comori. 

Relicvele ce ar putea fi găsite în mormântul reginei ar putea fi la fel de preţioase pentru istorici, căci ar dezvălui noi detalii despre Egiptul Ptolemaic din secolul I î.Hr.