Artefacte dacice din secolul II-III e.n, la licitaţie. MC nu şi-a exercitat dreptul de preemţiune

Potrivit unui comunicat remis MEDIAFAX de Artmark, este scos la licitaţie un set din trei artefacte votive, din aur, realizate într-un atelier dacic din Abrud (Alba) în sec. II-III e.n., pentru a fi închinate de un dac liber şi înstărit, romanizat/ cetăţean roman, probabil unui templu local, în favoarea divinităţilor de care acesta avea nevoie în activitatea sa.

În acest context, Valeriu Sângeorzan, directorul Departamentului de Dezvoltare, PR şi Comunicare al casei de licitaţii Artmark, a declarat, luni, pentru MEDIAFAX că, la începutul lunii august, a fost demarată procedura standard pentru astfel de cazuri. "Dosarul a fost înaintat ministerului la începutul lunii august sau la jumătatea lunii, am aşteptat 30 de zile, termenul legal, ca şi în alte cazuri. Acum ne aflăm la sfârşitul lunii noiembrie. Noi am aşteptat", a precizat acesta.

Numite "Plăcuţele lui Bitus", datorită inscripţiei pe plăcuţa votivă de mai mici dimensiuni "(VOTU(M) UBE(R) BITUS)", ceea ce s-ar putea traduce aproximativ prin "Darul îmbelşugat (făcut de) Bitus" (Bitus reprezintă unul dintre cele mai răspândite nume dacice, alături de Brisanus, Duda, Soia, Mucapa etc.), acestea sunt unice din mai multe perspective.

Pe de o parte, potrivit comunicatului remis MEDIAFAX, acestea sunt singurele artefacte de acest tip aflate într-o colecţie privată, nu într-una muzeală, dintr-un total de 14 astfel de plăcuţe votive din aur descoperite pe întregul teritoriu al fostului Imperiu Roman, ce se întindea din Britania până în Egipt, acoperind cea mai mare parte a lumii civilizate. Acestea sunt singurele plăcuţe dedicate, la aproximativ patru generaţii de la cucerirea Daciei de Traian, de un dac (iar nu de un roman, de un colonist al Imperiului sau de un negustor grec sau oriental, precum în celelalte cazuri), pledând pentru contopirea populaţiei geto-dace cu cea a coloniştilor romani, pentru formarea, în perimetrul Daciei Romane, a poporului român.

Plăcuţele au fost trecute din generaţie în generaţie, de la descoperirea lor, la sfârşitul sec. XIX, şi până în prezent, scăpând de-a lungul vremurilor, de înstrăinare, dat fiind statutul familiei care le-a păstrat, apoi, prin ascundere, naţionalizării din anii comunismului.

Toate cele trei artefacte fac parte din patrimoniul cultural naţional, fiind clasate în categoria Tezaur. Valoarea acestor trei plăcuţe votive din aur dacic este apropiată de cea a vestitelor brăţări regale dacice din aur descoperite în zona cetăţilor din Munţii Orăştiei, care au fost furate de vânătorii de comori şi recuperate printr-un proces dificil din Statele Unite ale Americii, Franţa, Elveţia şi Germania. Din 2011, brăţările pot fi admirate la Muzeul Naţional de Istorie a României din Bucureşti.

Artefactele pot fi admirate public la expoziţia Licitaţiei de Crăciun - care va avea loc pe 9 decembrie, la Athénée Palace Hilton -, începând din 22 noiembrie, la Palatul Cesianu-Racoviţă.